LecTiuk!

Mihail VAKULOVSKI

PLAYLIST obligatoriu

Da, autorul acestei cărţi este acelaşi Mihnea Blidariu care a mai publicat două cărţi extraordinare de poezie şi vocalistul formaţiei rock „Luna Amară”, cea mai populară, mai implicată şi mai ofensivă trupă actuală. Poate că n-aş fi amintit de muzica pe care o fac Mihnea şi colegii săi lunatici dacă romanul-punk „Playlist” nu ar trimite un link direct spre Luna Amară, o săgeată ca un scut tăios, dar şi plin de iubire, fie ea şi extremă („iubirea, singurul lucru care ne face oameni”). Deşi are 20 de capitole, „Playlist” se împarte în două părţi inegale. Primul plan e compus din 19 povestiri, care au titluri identice cu piese ale formaţiilor dintre paranteze, de la Pink Floyd la Nine Inch Nails, Porcupine Tree, Peter Gabriel, Alice in Chains, The Knife, Laibach, Rage Against The Machine, Marylin Manson, Nirvana, Pearl Jam etc… Un playlist format din super-piese, pe care cititorii şi le pot aduna pentru a le asculta în surdină în timp ce parcurg aceste 19 povestiri excelente care formează o poveste apocaliptică metonimică, impecabil scrisă de vocalistul Mihnea Blidariu, care în această primă parte a cărţii pare mai degrabă un dirijor omnipotent. Fiecare capitol are în centrul naraţiunii un personaj din societatea românească bine definit şi oarecum reprezentativ, care-şi trăieşte ultimele clipe ale vieţii, chiar dacă „nimeni nu vrea să facă nimic pentru ultima oară”. Personajele ştiu asta, iar noi, cititorii, le urmărim SFÎRŞITul. Deşi e ficţiune, cititorul poate recunoaşte cu uşurinţă majoritatea personajelor, de la Ceauşescu, Iliescu şi Băsescu la personaje colective cu care ne putem întîlni zilnic sau pe care le vedem la TV oricînd am porni această maşinărie modernă de manipulare în masă – televizorul: „vedete” TV, fete care visează să ajungă în America visurilor, fete violate, copii îmbătrîniţi prematur, adolescenţi frustraţi, politicieni corupţi, un soldat care se întoarce la iubita sa de pe cîmpul de luptă, printre care se strecoară şi… un cîine şi o frunză…, iar unii dintre noi vor avea surpriza să se descopere pe ei înşişi în faţa sfîrşitului lumii (ce n-aş da ca să-i văd pe unii în timp ce se uită în oglinda asta!)… Aici Mihnea nu construieşte măşti ca moderniştii şi avangardiştii, ci creează personaje bine conturate şi absolut credibile, fiecare personaj secundar din „Playlist” avînd substanţa şi forţa personajelor principale. Acţiunea are loc în imediata apropiere a sfîrşitului lumii – o găselniţă scriitoricească teribilă, astfel trăirile personajelor sînt extreme, iar evenimentele istorice importante acum, în faţa morţii, de cele mai multe ori cad în derizoriu, umorul şi ironia care însoţesc aceste situaţii braţ la braţ cu deznădejdea şi împăcarea mioritică construiesc un playlist zguduitor. Iar epilogul e ca piesa aia secretă de pe unele albume de muzică pe care, dacă nu ai răbdare, nu o mai auzi, în faţa acesteia aflîndu-se o pauză importantă. Epilogul nu poartă un nume al vreunei piese celebre, dar acel mesaj care e prezent în orice piesă „Luna Amară” se identifică exact aici. Recomand să citiţi „Playlist”-ul lui Mihnea Blidariu aşa cum l-a scris şi l-a aranjat scriitorul, de la începutul negaţionist pînă la ultima propoziţie-afirmaţie. Lectură plăcută şi utilă!

Mihnea Blidariu, „Playlist (pentru sfîrşitul lumii)” (roman)

Editura Casa de Pariuri Literare, Bucureşti, 2010

http://www.cdpl.ro

Cartea poate fi comandată aici: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Carte / Semnal

Veronica D. Niculescu

Nick Cave, romanul de debut

Romanul de debut al lui Nick Cave a apărut în luna august în librăriile din România. Tradus din limba engleză de Alexandra Coliban, romanul „Şi a văzut asina pe înger” este a doua apariţie semnată Nick Cave de la Editura Polirom, după „Moartea lui Bunny Munro”.

„În proză găsesc o libertate pe care muzica nu mi-a oferit-o niciodată...”, spunea Nick Cave, cunoscut celor mai mulţi dintre noi mai ales datorită muzicii sale.

„Şi a văzut asina pe înger” a fost început în Berlinul de Vest şi publicat în 1989. Prelungire firească a lumii sumbre şi uneori violente pe care muzi­cianul a construit-o în cântecele sale, cartea îmbină lirismul şi grotescul pentru a spune povestea lui Euchrid Eucrow, vlăstarul mut al unei mame beţive şi al unui tată dement. Neiubit şi neînţeles de nimeni, îşi petrece copilăria într-un orăşel fondat de membrii unei secte şi populat cu specimene bizare şi sadice, cu aerul unor personaje dintr-un desen animat coşmaresc.

„Când şi-a scris prima carte, Nick Cave era dependent de heroină, slab ca un ogar şi posedat de mania de a îmbina stilul lui Faulkner cu atmosfera cărţilor lui Flannery O’Connor, totul condimentat cu elemente din Vechiul Testament. Se spune că, atunci când nu-şi permitea cerneala, folosea propriul sânge…” , scria „The Sydney Morning Herald” despre acest roman.

Foto: coperta nick cave

Carte – Semnal

Veronica D. Niculescu

Rushdie, propria poveste

Scriitorul Salman Rushdie scrie povestea anilor în care a trăit ascuns, în urma proclamării fatwa. Pentru prima dată cititorii vor auzi povestea perioadei în care Salman Rushdie a trăit ascuns, în încercarea de a evita consecinţele fatwa, mai precis ale preţului pus pe capul scriitorului de ayatolahul Khomeini în urma publicării „Versetelor satanice” (1988, volum publicat în limba română de Editura Polirom în 2008).
Ziarul „The Times” numeşte cartea „cel mai aşteptat volum de memorii al anului”, iar scriitorul a declarat că în acest volum vrea să abordeze miturile născocite pe tema pseudo-captivităţii lui. „Un roman non-ficţional, în care numele meu se întâmplă să fie un personaj”, spune Rushdie, mărturisind şi că „am petrecut mult timp ca să dezgrop materialul”. Rushdie a luat decizia să scrie această istorie fiindcă restul relatărilor i se par false şi „pline de porcării”.
Ediţia în limba română urmează să apară în seria de autor „Salman Rushdie” lansată în cadrul colecţiei Biblioteca Polirom, un proiect care reuneşte, până acum, zece dintre volumele de belestristică semnate de celebrul scriitor şi eseist britanic de descendenţă indiană: „Seducătoarea din Florenţa”, „Versetele satanice”, „Grimus”, „Copiii din miez de noapte”, „Ruşinea”, „Harun şi Marea de Poveşti”, „Ultimul suspin al Maurului”, „Pământul de sub tălpile ei”, „Shalimar clovnul”, „Orient”, „Occident”. În luna noiembrie a anului trecut, Salman Rushdie a vizitat România, la invitaţia Editurii Polirom.

Foto: Salman Rushdie

Mihail VAKULOVSKI

Implant pentru Refuz, "OtheRoot"

IMPLANT PENTRU REFUZ e una din super formaţiile din România, foarte iubită de ascultătorii de rock. Recent, IPR a făcut un pas important, semnînd un contract cu o casă de discuri din Germania, Records Firefield, astfel devenind IMPLANT FOR DENIAL şi debutînd cu acest nume cu un dublu CD extraordinar, profi din toate punctele de vedere. Digipack-ul se numeşte "OtheRoot" şi conţine două CD-uri, "Other" şi "Root", şi un booklet abstracţionist în care tot descoperi chestii. "Other" e în limba română, deja cunoscut de noi sub numele "Monolith", iar "Root" e varianta în engleză a "Monolith"-ului. OTHER cuprinde piesele Solitor, Sidef, 3,80, În Soare deschis, X, Rezistenţa continuă, Mintal, Apus şi Tribut, iar ROOTH – Innerscape, Messages to gods, Nemesis, Farewell, Tribute, Herald, Pearl, Target şi Strike. Sunetul este impecabil pe ambele albume, imaginea e beton, de versuri nu mai are rost să amintesc – sînt ca şi pe celelalte albume IPR de pînă acum: bine scrise, directe, agresive, sociale şi existenţiale (în limba română versurile pot fi citite în Tiuk! nr. 17, aici: http://www.tiuk.reea.net/17/ipr.html), iar Vita şi Bulbuc se combină perfect cînd le cîntă. Nu insist asupra calităţii albumului doar fiindcă am scris deja despre asta cînd am recenzat "Monolith" (http://www.tiuk.reea.net/17/ipr_vklvsk.html). IPR a avut un turneu de lansare a albumului în străinătate şi s-a bucurat de un succes real, în toamnă urmînd şi alte cîteva concerte de promovare prin Germania şi Austria. Sper sincer ca IMPLANT FOR DENIAL să reuşească şi în afara României, unde e mai mult public de metal şi unde, oricum ai întoarce-o, e scena adevărată de rock.

Componenţa IMPLANT FOR DENIAL:

Octavian Horvath “Vita” (voce), Ovidiu Takacs “Bulbuc” (voce), Valentin Popescu “Freaky” (chitară), Stefan Czifrak “Pista” (bass), Răzvan Nicov “Osy Oswald” (chitară), Paul Bologan (baterie).

Discografie:

“Implant Pentru Refuz” (1996), “Permis postsinucidere” (1997), “Culori” (1999), “Oameni fără feţe” (2001), “Monolith”, “OtheRoot” (2009)