„Dumnezeul de a doua zi” de Mimi Brănescu, regizată de Claudiu Goga la Teatrul ACT din Bucureşti e una din cele mai inspirate piese puse în scenă pe care le-am văzut în ultima vreme. Piesa are două personaje reale şi cîteva mai mult sau mai puţin imaginare, care, deşi nu apar pe scenă (fiind prezente doar spatele lor din tablourile de pe perete – ceafa mamei ei, a tatălui ei şi a tatălui lui, tabloul unde trebuia să fie mama lui fiind alb, dar alt fel de alb decît în „Artă”, altă piesă în care joacă Vlad Zamfirescu). Cu toate acestea, personajele imaginare sunt foarte prezente şi puternice datorită jocului celor două personaje, numite simplu: ea şi el, interpretate cu un talent nemărginit de actorii Mirela Oprişor şi Vlad Zamfirescu. Textul e scris sub forma unor monologuri, interpretate pe rînd de cei doi tineri actori, iar tema de bază a piesei este relaţia dintre părinţi şi copii, deşi textul are mai multe chei şi mai multe posibile interpretări, iubirea fiind o temă la fel de importantă ca şi relaţiile de familie de aici şi acum sau, dacă mă mai gîndesc un pic, tema piesei este iubirea. Însă nu e vorba de o iubire romantică, ci de o iubire vitală, existenţială, o iubire care nu dă nici o şansă unuia dintre personaje, care nu are de unde să ştie ce i se întîmplă de fapt. Acţiunea are loc în trecut, Mirela Oprişor şi Vlad Zamfirescu povestind pe rînd povestea lor, monologurile suprapunînd două puncte de vedere asupra aceloraşi întîmplări, astfel avînd loc un ping pong invizibil pentru personaje, dar foarte distractiv pentru spectatori. Diferenţa dintre viziunile celor doi prieteni iubiţi creează comicul, umorul şi ironia, omniprezente în piesă, la care se rîde în continuu pînă aproape de sfîrşit, cînd comedia se transformă în tragedie, pentru că aflăm că „ea” nu este acolo unde crede „el” că e, adică la Paris, ci… în ceruri, acolo unde e şi mama lui de care-şi aminteşte tot mai puţin, dar care e ca o mamă pentru „ea”. În acest moment aflăm că „ea” la un moment dat s-a îmbolnăvit de cancer şi n-a vrut să-l facă să sufere, aşa că a inventat o minciună, că s-ar fi îndrăgostit subit de-un francez şi că pleacă la ăla, dar, de fapt, a plecat să moară altundeva, ca elefanţii... „El” nu înţelege, dar îi scrie mereu scrisori „ei”, care concluzionează despre viaţa de apoi: „e bine să te aştepte cineva acolo”… Jocul actorilor este foarte, foarte bun, regia şi scenografia – la fel, limbajul e adevărat, ca-n viaţă, povestea e foarte puternică, aşa că vă recomand să nu pierdeţi piesa „Dumnezeul de a doua zi” de Mimi Brănescu, regizată de Claudiu Goga la Teatrul ACT.

Teatrul ACT, Bucureşti

„Dumnezeul de a doua zi” de Mimi Brănescu

Regia: Claudiu Goga

Scenografia: Ştefan Caragiu

Distribuția: ea: Mirela Oprişor, el: Vlad Zamfirescu