Ăştia sîntem

Denisa Mirena Pişcu

 

 

***

 

Femeia stătea crăcănată

şi mare cât un munte

picioarele îi miroseau a urină

şi corpul ei, un întreg bandaj

căutând echilibrul

înspre oamenii care se îndepărtaseră,

dezgustaţi, 

înspre barele de troleu

subţiri şi metalice,

reci.

 

 

 

 

***

 

Gesturi între doi îndrăgostiţi surdo-muţi,

într-un dialog

învăluit,

moale,

tandru,

ca o pastă de măceşe.

 

 

 

 

***

 

Zeci de oameni aşteptând cu răbdare

peste drum de

Ambasada Americii …

“Fotografiatul interzis!”.

 

Mă îndrept

spre Policlinica fără Plată,

unde liftul nu merge niciodată -

oameni

    bolnavi

       se caţără

pe scări.

 

 

 

 

***

 

Stratul gros de zăpadă,

la Predeal,

şi călătorii îmbulzindu-se la uşi

să-l vadă pe băiatul accidentat,

cu picior zdrenţuit,

roşu,

pe care şi-l îngropase tăcut în zăpadă

ca într-un bandaj uriaş.

 

 

 

 

 

***

 

Vin la mine în vizită

şi îmi cercetează casa

(sufletul,

mintea)

Stau cuminţi în fotolii,

servesc câte o Coca Cola

şi eu le prezint una câte una

noile obiecte cumpărate

de la Ikea

(noile realizări,

noile eşecuri).

Apoi discutăm despre costuri la întreţinere,

mai schimbăm câteva ironii

şi ei pleacă.

Iar eu

rămân

goală.

 

 

 

 

 

***

 

Îmi curăţ casa

după venirea musafirilor nepoftiţi

cu apă şi săpun,

ca după un viol.

 

 

 

 

 

***

 

Astă-seară când am încercat să-mi spun rugăciunea

îmi apărea în faţa ochilor

şeful meu, în loc de Dumnezeu.

Tocmai avusesem la birou

discuţii intense, pe diverse teme...

Oricum, şeful meu e un tip de treabă,

înţelegător,

pletos şi cu burtă,

deci suprapunerea era oarecum

potrivită.

 

 

 

***

 

Pot scrie texte pe pielea iubitului meu,

pot scrie poezii pe spatele lui,

pe mâini,

pe picioare,

(pot face desene, dacă vreau)

E tot un fel de a face

dragoste.

 

 

 

 

***

 

Marea se izbeşte de mal

în valuri mici, negre,

pline de scoici,

pe ţărmul pescarilor

care-o numesc “baltă”.

 

 

 

***

 

Mi-e frică de mare,

de gura ei,

larg căscată,

de  gurile ei prefăcute

care par să îţi lingă picioarele,

smerite,

dar te muşcă…

 

Marea salivează tot timpul

după picioarele noastre.

 

 


 

Mihail VAKULOVSKI

Autorul volumelor "Nemuritor în păpuşoi" (poezie), Ed. "Arc", Chişinău, 1997 (ediţia a II-a: Ed. "Vinea", Bucureşti, 2006); "Nicolae Manolescu" (monografie), Editura "Aula", Braşov, 2000; "Caiet cu zmei de care n-am mai ridicat niciodată nici măcar în copilărie", Biblioteca de Poezie, Bucureşti, 2002; "TU" (poezie), împreună cu Alexandru Vakulovski, Biblioteca de Poezie, 2002; "Tatuaje" (poezie), Ed. Vinea, Bucureşti, 2003; "Holocaustul evreilor români (Din mărturiile supravieţuitorilor)" (Ed. "Polirom", Iaşi, 2004); "ODADA" (poezie, Ed. Vinea, Bucureşti, 2004);"Piatra lui Sisif sub limba lui Demostene" (poezie, Ed. Pontica, Bucureşti, 2005), "ИЛЬ ПЛЁ" (poezie, Biblioteca Argeş, Piteşti, nr. 12, aprilie, 2006). Traducător din literatura rusă (Vladimir Vysotski, Bulat Okudjava, Daniil Harms, Marina Vlady, Victor Erofeyev, Vladimir Sorokin, Fraţii Presniakov, Nicoleta Esinencu, Venedikt Erofeev, texte din muzica rock etc.). Doctor în filologie (Universitatea Bucureşti, 2002).

 

 

 

Alexandru VAKULOVSKI

Debut în 2002 cu "Pizdeţ" (roman), "Oedip regele mamei lui Freud" (poezie) şi "Ruperea" (teatru). A mai publicat "LETOPIZDEŢ. Cactuşi albi pentru iubita mea" (Ed. IDEA Design & Print, 2004), "ecstasy" (poezie, Ed. Pontica, Bucureşti, 2005), "TU", împreună cu Mihail Vakulovski (Biblioteca de Poezie, Bucureşti, 2002) şi BONG (roman, Ed. Polirom, 2007). Născut în 1978 în URSS. Studii la Universitatea de Stat din Moldova (Chişinău), absolvent al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Facultatea de Litere. Publică eseuri, proză, poezie, teatru (piese jucate la Teatrul Imposibil, în căminul XVI şi-n străinătate) şi critică literară în majoritatea revistelor culturale din România. Prezent în antologii din România, R. Moldova şi din străinătate. Fondatorul cenaKLU-lui KLU. Traducător din literatura rusă.

 

 

Dan PERJOVSCHI

artist-ziarist aflat într-un program de disidenţă faţă de conformismele intelectuale româneşti, introduce caricatura (desenul cu reacţie rapidă) în cele mai prestigioase medii şi spaţii artistice internaţionale, face un fel de neo-pop art cu demers politic scurt şi la obiect, deţine premiul Fundaţiei Gheorghe Ursu ş.a.m.d.

 

 

 

 

Carmina VAKULOVSKI

Absolventă a Facultăţii de Drept, secţia Ştiinţe Juridice, Braşov. Profesor, consilier juridic, învăţător, antrenoare, inspector şcolar, redactor & corector, muzician.