ioan es. pop

ieudul fără ieşire

 


Editura Charmides/Ninpress, Bistriţa/Bucureşti, 2009
Prima reeditare după 15 ani.
Cărţi fundamentale. Autori care contează.
o copertă de Andrei Gamarţ
prefaţa: Cosmin Ciotloş
editori: Gavril Ţărmure şi Oana Cătălina Ninu
în colecţia Biblioteca de poezie coordonată de un cristian
un eveniment “Literatura română scrie pe mine”


Comenzi, în curând, pe www.ninpress.ro
S-a tot vorbit în ultimii 20 de ani despre importanţa editurilor (ca factor de promovare), de rolul publicului (câte strategii de atragere, câte soluţii de implicare!), dar s-a uitat cel mai important aspect: autorul.
“Literatura română scrie pe mine” nu deserveşte  interesul comercial specific coşului editorial tradiţional. Pentru noi cel mai important este autorul, nu librarul sau cititorii. Fără a fi neglijaţi, aceştia din urmă trebuie să înţeleagă că cel mai dezavantajat merită o atenţie specială. Aşadar, ediţii profesioniste, cu materiale complet originale şi făcute doar cu acordul autorului.
Ne propunem să vindem câteva mii de exemplare. Nu ne grăbim, pentru că toate s-au făcut în timp şi, paradoxal pentru strategii de proiecte la modă, cu cap şi-n virtutea unui proiect care durează din 1999 (spre exemplu, prima înregistrare audio integrală a ieudului în lectura autorului a fost făcută în 2001, la Biblioteca de poezie de la Litere). Drumul n-a fost deloc uşor, “meciurile” deloc simple (de multe ori oameni de aceeaşi vârstă devin capabili de gesturi incalificabile, bazate pe frustrări şi o sete de putere alienantă, neînţelegând că-n fiecare generaţie există oameni pricepuţi în a realiza un proiect). Depăşind toate aceste răutăţi, proiectul ajunge în punctul în care se poate spune că se ocupă de un autor cu adevărat reprezentativ.  Tocmai de aceea vom începe cu ceea ce rămâne: cu bibliotecile publice. Şi cu circuitul stabilit în turneul de lectură prin licee, în care Ioan Es. Pop este invitat permanent, ca şi Daniel Bănulescu sau Doina Ioanid. Privit în ansamblu, proiectul este în partea în care publicul viitor şi memoria colectivă sunt prioritare topului momentului şi vânzărilor la normă.
În rest, toate comenzile se onorează. În plus, toate volumele beneficiază, la cerere, de autograful autorului.

Un Cristian

 

iarnă cu mircea

 

 

în singurătatea asta în care iarna nu mai am

curaj să fac focul în sobă pentru că soba

scoate mai mult fum decît foc

 

în fericirea asta provizorie din

noiembrie pînă în martie

ca ieri ştiu că mîine n-o să fie nici mîine decît

tot azi şi azi şi azi şi azi mereu

şi de azi pe azi nu se mai poate face mare lucru.

 

e drept, în singurătatea asta nu orice om singur

ar duce-o prea mult. dar sînt

o groază de nimicuri ce trebuiesc onorate:

dorinţa de a fi cu orice preţ

neputinţa de a mai iubi şi

ziua de ieri.

 

 dar să-ş fi cunoscut pe mircea ai fi înţeles.

ai fi înţeles ce? eu însumi am înţeles foarte tîrziu.

am stat amîndoi atunci o iarnă în apartament

fără lemne am dormit la minus 14 grade

nici n-am vrut să mai scriu de atunci despre altceva.

 

cît a fost toamnă nu ne-a păsat unde aveam să stăm.

dar mai tîrziu el s-a îmbolnăvit de piept.

am stat toată iarna atunci fără lemne a

fost o iarnă grozav de friguroasă

cînd am stat noi toată iarna fără lemne.

 

au spus că bem şi că de asta nu

şi de asta nu şi nu ne facem datoria

el a primit ceva la piept şi pe urmă a

venit primăvara şi el a continuat

să tuşească şi i-am spus atunci

 

ar trebui să nu mai bem şi să fim

dar el a zis că poate l-au secătuit lecturile

şi ei au zis că poate nu ni-i bine de nu

înţelegem că trebuie să.

 

şi mircea a stat cu capul plecat şi a

tăcut tot timpul şi eu am

tăcut tot timpul şi au crezut că noi vrem să bravăm

şi cînd a murit în iunie mircea noi am

aflat în septembrie cînd el nu s-a mai

 

întors la post apoi mi-a rămas apartamentul numai

mie numai mie numai mie pe toată iarna următoare

au zis vedeţi domnu pop aveţi

acum apartament aveţi toate drepturile mîine

poimîine sînteţi profesor titular aveţi

concediu zece zile de crăciun şi anul nou dar

după aia vă rog să vă întoarceţi să vă

luaţi lemne de foc în fond treaba dvs.

la vară n-o să aveţi concediu dacă vă

luaţi concediu acum sînteţi încă

stagiar nu e bine să,

 

aduceţi-vă aminte de mircea zubaşcu anul trecut şi-a

consumat întregul concediu în vacanţa de iarnă d’aia

nu şi-a luat concediu în vacan-

ţa de vară vedeţi a şi murit de

pildă noi putem anunţa la inspectorat.

 

 

i-au spus că tov. zubaşcu vrem să nu plecaţi

din localitate sîmbăta avea o

iubită la borşa credea c-o s-o ia l-a

iubit foarte mult sîmbăta

 

avea zi metodică n-avea ore să nu plecaţi

din localitate faceţi studiu individu-

al veniţi la opt la şcoală să întăriţi co-

misia metodică a venit vreo

 

trei săptămîni la rînd pe urmă însă a

plecat de vineri pînă luni dimineaţa

şi atunci au început să se îngrijoreze groozaav.

şi nici eu nu-l ştiam prea bine pe atunci.

 

pe urmă cînd am stat împreună noi doi

a venit ea la el şiavăzutcănavemlemneşiaplecat

şi el a plecat şi el s-o convingă că noi nu

nu bem şi ea n-a înţeles probabil şi

 

el s-a întors şi am stat toată iarna la

minus şi ea n-a mai venit şi el

mă chema să bem un coniac să ne încălzim şi

după aia îl chemam să bem un

coniac să ne încălzim şi în

iarna aceea a început să tuşească

cu sînge şi n-a vrut să meargă la

 

doctor şi cînd a venit primăvara a

continuat să tuşească şi ea n-a mai

venit la noi a început să se încăl-

zească primăvara şi cînd s-a dus la ea ultima dată ea

 

avea pe altcineva şi el s-a întors şi a

mai stat cîteva zile, pe urmă a plecat iar

fără să zică nimic seara la şase şi cînd am

mers să-l văd la groapă şi am

 

văzut cum îl duc la groapă mi-am

zis că mîine trebuie să mă întorc să fiu mîine la şcoală cu pla-

nurile de lecţie gata şi pe ea n-am văzut-o cînd a

fost el îngropat ea era la borşa îşi

făcea planuri de lecţie pentru a doua zi.