ioan es. pop
ieudul fără ieşire
Editura Charmides/Ninpress, Bistriţa/Bucureşti, 2009
Prima reeditare după 15 ani.
Cărţi fundamentale. Autori care contează.
o copertă de Andrei Gamarţ
prefaţa: Cosmin Ciotloş
editori: Gavril Ţărmure şi Oana Cătălina Ninu
în colecţia Biblioteca de poezie coordonată de un cristian
un eveniment “Literatura română scrie pe mine”
Comenzi, în curând, pe www.ninpress.ro
S-a tot vorbit în ultimii 20 de ani despre importanţa editurilor (ca factor de promovare), de rolul publicului (câte strategii de atragere, câte soluţii de implicare!), dar s-a uitat cel mai important aspect: autorul.
“Literatura română scrie pe mine” nu deserveşte interesul comercial specific coşului editorial tradiţional. Pentru noi cel mai important este autorul, nu librarul sau cititorii. Fără a fi neglijaţi, aceştia din urmă trebuie să înţeleagă că cel mai dezavantajat merită o atenţie specială. Aşadar, ediţii profesioniste, cu materiale complet originale şi făcute doar cu acordul autorului.
Ne propunem să vindem câteva mii de exemplare. Nu ne grăbim, pentru că toate s-au făcut în timp şi, paradoxal pentru strategii de proiecte la modă, cu cap şi-n virtutea unui proiect care durează din 1999 (spre exemplu, prima înregistrare audio integrală a ieudului în lectura autorului a fost făcută în 2001, la Biblioteca de poezie de la Litere). Drumul n-a fost deloc uşor, “meciurile” deloc simple (de multe ori oameni de aceeaşi vârstă devin capabili de gesturi incalificabile, bazate pe frustrări şi o sete de putere alienantă, neînţelegând că-n fiecare generaţie există oameni pricepuţi în a realiza un proiect). Depăşind toate aceste răutăţi, proiectul ajunge în punctul în care se poate spune că se ocupă de un autor cu adevărat reprezentativ. Tocmai de aceea vom începe cu ceea ce rămâne: cu bibliotecile publice. Şi cu circuitul stabilit în turneul de lectură prin licee, în care Ioan Es. Pop este invitat permanent, ca şi Daniel Bănulescu sau Doina Ioanid. Privit în ansamblu, proiectul este în partea în care publicul viitor şi memoria colectivă sunt prioritare topului momentului şi vânzărilor la normă.
În rest, toate comenzile se onorează. În plus, toate volumele beneficiază, la cerere, de autograful autorului.
iarnă cu mircea
în singurătatea asta în care iarna nu mai am
curaj să fac focul în sobă pentru că soba
scoate mai mult fum decît foc
în fericirea asta provizorie din
noiembrie pînă în martie
ca ieri ştiu că mîine n-o să fie nici mîine decît
tot azi şi azi şi azi şi azi mereu
şi de azi pe azi nu se mai poate face mare lucru.
e drept, în singurătatea asta nu orice om singur
ar duce-o prea mult. dar sînt
o groază de nimicuri ce trebuiesc onorate:
dorinţa de a fi cu orice preţ
neputinţa de a mai iubi şi
ziua de ieri.
dar să-ş fi cunoscut pe mircea ai fi înţeles.
ai fi înţeles ce? eu însumi am înţeles foarte tîrziu.
am stat amîndoi atunci o iarnă în apartament
fără lemne am dormit la minus 14 grade
nici n-am vrut să mai scriu de atunci despre altceva.
cît a fost toamnă nu ne-a păsat unde aveam să stăm.
dar mai tîrziu el s-a îmbolnăvit de piept.
am stat toată iarna atunci fără lemne a
fost o iarnă grozav de friguroasă
cînd am stat noi toată iarna fără lemne.
au spus că bem şi că de asta nu
şi de asta nu şi nu ne facem datoria
el a primit ceva la piept şi pe urmă a
venit primăvara şi el a continuat
să tuşească şi i-am spus atunci
ar trebui să nu mai bem şi să fim
dar el a zis că poate l-au secătuit lecturile
şi ei au zis că poate nu ni-i bine de nu
înţelegem că trebuie să.
şi mircea a stat cu capul plecat şi a
tăcut tot timpul şi eu am
tăcut tot timpul şi au crezut că noi vrem să bravăm
şi cînd a murit în iunie mircea noi am
aflat în septembrie cînd el nu s-a mai
întors la post apoi mi-a rămas apartamentul numai
mie numai mie numai mie pe toată iarna următoare
au zis vedeţi domnu pop aveţi
acum apartament aveţi toate drepturile mîine
poimîine sînteţi profesor titular aveţi
concediu zece zile de crăciun şi anul nou dar
după aia vă rog să vă întoarceţi să vă
luaţi lemne de foc în fond treaba dvs.
la vară n-o să aveţi concediu dacă vă
luaţi concediu acum sînteţi încă
stagiar nu e bine să,
aduceţi-vă aminte de mircea zubaşcu anul trecut şi-a
consumat întregul concediu în vacanţa de iarnă d’aia
nu şi-a luat concediu în vacan-
ţa de vară vedeţi a şi murit de
pildă noi putem anunţa la inspectorat.
i-au spus că tov. zubaşcu vrem să nu plecaţi
din localitate sîmbăta avea o
iubită la borşa credea c-o s-o ia l-a
iubit foarte mult sîmbăta
avea zi metodică n-avea ore să nu plecaţi
din localitate faceţi studiu individu-
al veniţi la opt la şcoală să întăriţi co-
misia metodică a venit vreo
trei săptămîni la rînd pe urmă însă a
plecat de vineri pînă luni dimineaţa
şi atunci au început să se îngrijoreze groozaav.
şi nici eu nu-l ştiam prea bine pe atunci.
pe urmă cînd am stat împreună noi doi
a venit ea la el şiavăzutcănavemlemneşiaplecat
şi el a plecat şi el s-o convingă că noi nu
nu bem şi ea n-a înţeles probabil şi
el s-a întors şi am stat toată iarna la
minus şi ea n-a mai venit şi el
mă chema să bem un coniac să ne încălzim şi
după aia îl chemam să bem un
coniac să ne încălzim şi în
iarna aceea a început să tuşească
cu sînge şi n-a vrut să meargă la
doctor şi cînd a venit primăvara a
continuat să tuşească şi ea n-a mai
venit la noi a început să se încăl-
zească primăvara şi cînd s-a dus la ea ultima dată ea
avea pe altcineva şi el s-a întors şi a
mai stat cîteva zile, pe urmă a plecat iar
fără să zică nimic seara la şase şi cînd am
mers să-l văd la groapă şi am
văzut cum îl duc la groapă mi-am
zis că mîine trebuie să mă întorc să fiu mîine la şcoală cu pla-
nurile de lecţie gata şi pe ea n-am văzut-o cînd a
fost el îngropat ea era la borşa îşi
făcea planuri de lecţie pentru a doua zi.