Stoian G. Bogdan

 

Erau curcubeie

Erau curcubeie pe întreg cerul

Oriunde te uitai erau curcubeie

Peste tot numai curcubeie

De parcă plouase continuu 491 de ani

De parcă tot universul era îndrăgostit

De parcă toate femeile aveau orgasm chiar în momentul acela

(când totul strălucește)

Curcubeie! De diferite mărimi

Curcubeie! De diferite forme

Curcubeie! De diferite frecvențe hipnotice de roșu oranj galben verde azur albastru violet

Curbându-se lin

Curcubeie vii, mișcătoare încât

dacă te uitai atent

puteai vedea undeva

în zare

un curcubeu luând forma numelui tău

Un curcubeu luând forma versul meu curcubeu

ca un vitraliu dintr-o viață părăsită.

și sub curcubeul acesta piața unirii din bucurești  parcul ei ne-nțeles eu pe alee

spre băncile din foișorul crucii. i-o bancă și lipită de ea altă bancă

c-o tipă culcată lângă poșeta neagră

părul ei lung și șaten reflectă razele soarelui care răsărea orbitor

era un septembrie voalat citeam o carte și puteam levita până acolo relaxat dar

tulburam privirile românilor

care mai erau primprejur așa că pășeam nici țanțoș nici pleoștit pur

și simplu pur și simplu

și m-am așezat picior peste picior pe banca de lângă banca cu domnișoara care s-a sculat

s-a uitat chiorâș spre mine și pare drăguță așa că am întrebat-o te-am deranjat

a dat din cap că nu și s-a culcat

doar că tot în acel moment dat i-a sunat

și-a cotrobăit prin geantă și-a luat

și-a dus la ureche și-a zis

Citeam pagina 123  scria

Nicio faptă sau gând al meu nu va nega că deja am primit, în spirit, împlinirea dorinței mele care acum este adusă în manifestare la o vizibilitate perfectă.

- Ești interesantă așea, i-am zis după încă un rând privind-o cu ochiul minții și adâncindu-i în zările ochilor farmecele privirilor, te-ai relaxat acum, observ că te simți mai bine, ce te deranja?

- Mă durea burta

- Păi?

- Probleme

Era căzută din cireș, vorba lu’ tataia, nebuna, avea crampe menstruale...

Săraca

Am tăcut și m-am sprijinit de spătar, după care am zis contemplând-o în imaginație plină de nectar, întinzându-și nudul pe cearceafurile mele aurii

- Ti-ar plăcea să te dai cu rolele pe curcubeul ăla de sub soare, care, iată, a luat forma numelui tău, Adriana... Și să sari până pe ăla de sub lună care ia forma numelui meu...

I-am întins mâna, zic:

- Bogdan mă numesc

- Încântată. De unde știi cum mă cheamă, mi-o strânge cu mânuța ei alunecoasă

și-i observ prin pâlcurile pulovărului kaki din prim plan sfârcurile ca două cartușe de calibre nici mari, nici mijlocii

- Am ghicit, zic. Zâmbește. Gândește-te la tot ce nu te gândești acum. Închide ochii și amintește-ți cea mai frumoasă senzație pe care ai trăit-o într-un moment dat

Prin palmă îi ofer energie trandafirie din sfera cosmică a iubirii, ochii ei se închid și pe ecranul minții apare un flash cu cel mai demențial orgasm și în întreg corpul, unda de șoc a senzației lui înroșindu-i vibrațiile. O privesc – mustește un zâmbet, contemplează, deschide ochii, mă privește cumva roze și evident că mă asociază cu orgasmul acela acum.

- O să vin lângă tine, zic, și cu mâna ei în mână un timp și cu cartea în cealaltă mă așez lângă ea. Luna, cu numele meu sub ea, e un taxi pe care putem să-l luăm printre curcubeie mai pe seară. Las cartea lângă poșetă și-i zic să-mi dea mâna stângă să-i văd liniile. Iau mâna ei stângă, deschid palma și abia atingând-o cu stânga mea, ca și când aș descânta-o, mă uit cu atenție, îi privesc liniile lungi care împletesc poema viitorului ravisant, nu știu să ghicesc, dar mimez perfect, îmi caut cuvintele potrivite, ea mă privește cu sute de mii de semne de-ntrebare-n priviri –

- O să facem dragoste, i-am zis surâzând și i-am închis ușor palma cu palma mea.

Dintr-odată s-a întunecat  se întrezăreau stelele din adâncul ei un surâs ca spuma dintr-o șampanie...
Mă privește instigant, zice:
- Dac-o să facem asta n-o să mai poți trăi fără mine

erau curcubeie pe întreg cerul

oriunde te uitai erau curcubeie

de parcă tot universul era îndrăgostit

de parcă toate femeile aveau orgasm chiar în momentul acela

 

 

Marele Refren

Daca ai valoare dai valoare şi ai întotdeauna valoare
Daca n-ai valoare iei valoare şi n-ai niciodată

 

 

Absolute-Palace

Demult, pe când soarele răsărea la vest şi apunea când mai avea chef, dacă mai avea, pe când pe pământ existau zei şi oameni supranormali, iar flora şi fauna erau pure şi fascinante, strălucea în Capitala Lumii un poet pe care Însuşi Cel Mai Înalt îl împuternicise cu Grai, să exprime-n versete Gândul Divin şi Măreţia Iridescentă-a Simţirii, ca din elixirul fructelor lor să se întărească Fiii Luminii în lupta eternă dintre întuneric şi lumină - şi pe când îşi trăia milenara tinereţe, încă nu total copt deşi clar născut a două oară, printre ştocari şi carditori şi coţcari şi manglitori… el artist aşea - printre altele tatua sau, cum spunea chiar el: desăvârşea; şi era atât de şmecher şi de bine cotat respectat şi stimat încât tatua numai Ce Unde Cât şi Când voia, şi tatuajele lui erau şmechere şi magice ca nişte iantre mantre… adevărate ştiinţifico fantastice pictopoezii care cauzau tot felul de mutaţii în adn-ul purtătorilor şi care vibrau atât de profund încât, uneori, în prezenţa lor chiar se întâmplau minuni… gen
se însănătoşeau oamenii de rând, ţâşneau milioane din bancomate, se modificau, structurile arhitectonice ale oraşelor, înnebuneau florile curcubeu şi înălţau miresme psihedelice vizibile, totul se armoniza şi completa şi perfecta, uaaaaaaaaaaaa, era o adevărată nebunie cu tatuajele celestului poet,
într-adevăr toată floarea lumii le visa şi tânjea să le aibă în piele, mai ales evident femeile distinsele ravisantele pentru că efectiv le desăvârşeau, iar o femeie desăvârşită se spune că dă peste cap posibilul, sublimează

Într-o zi, pe când sfredelit de privirile îndrăgostite a mii de jurnalişti şi critici şi artişti şi receptoare de filmat sculpta cu buzele în aer un poem care se înălţa holografic în Salonul Sfera al Templului Luminii, o capodoperă vizualaudiokinestezica conceptuală cinematografică multicoloră vie ebluisantă
o adevărată imperială bijuterie retorică cum n-a mai văzut şi nu vor mai vedea vecii vecilor, o jfaesnfoasnfasiofhnaqsigfabhgidshgsidgdfjgergbdseifjogfufikvbkmgeip atât de absolută încât numai gândindu-te la ea simţi că înnebunești, s-a întâmplat ceea ce nici chiar el, care deja ştia totul, habar n-avea c-o să se întâmple: Ca prin vis cuvintele lui s-au transmutat s-au alchimizat în aerul sferal şi vajrasiderant au închegat şi conturat şi întrupat excelsior şi supranatural o! hyperfecioara atât de frumoasă încât însăşi fiica perfecţiunii părea, cu sanii şi mijlocul învăluite-n solfegii

Plutea ca moartă-n aer aurie
şi părul ei prelung ploua
treizeci şi trei de metri-n jos pân la podea
într-o cascadă-arteziană nebunie
şi-un fir de-al ei mi-a plăcut tare mie
şi cum eram mai puşti şi mai… chiar i l-am smuls

Şi priveşte na ditamai firu de par prelingându-se-n aer ca un vers prin aaaaaaaul coral al mulţimii pulverizate de uluire...Treiş trei de metri de păr de un violet incendiar atât de lent şi de spiralat până la picioarele mele

...şi, hop, deschide ochii briliantesa apucă cu mâna firul căzând. Răsucindu-l în jurul inelarului îşi îndreaptă postura şi coboară balerin până în faţă mea unde-mi şopteşte edictal

sgb nemuritor cu pieptul pârguind viitor
binecuvântată cântărea pe care pe care o nutreşti
binecuvânate cuvintele şi glasul ei
căci prin ea se va auzi despre Fiii Lumini-n toţi vecii
binecuvântată mintea care cuprinde cuprinsul ei
căci în ea va pătrunde Lumina Fiilor Luminii
binecuvântată puterea geniului tău Absolute-Palace

iată-mă aici acum peste tot nicăieri totodată pururi a lumii Fecioară

iată-mă una cu cântărea ta una cu cuvintele tale una cu vocea ta

iată-mă tu însuţi născându-te

Absolute-Palace
Absolute-Palace

aer în nările tale cer în plămânul tău lumina-n celulele tale
şi sărutul prin care îţi dăruiesc toată magia zeilor

Absolute-Palace tu sgb

M-a sărutat pe frunte-n stea şi-a dispărut. Şi-atunci criminalescentu; poet a venit lângă mine convolut şi mi-a zis

tu ai cântat deja Absolute-Palace
căci stelele au auzit şi dansează
şi-mi spun că deja totul e Absolute-Palace
şi e pur şi simplu excelent
excelent

 

 

Băi băiatule, auzi, informaţie savantă

Femeile preiau ADN-ul bărbaţilor cu care fac sex [neprotejat]
Iar bărbaţii deopotrivă preiau ADN-ul femeilor cu care fac sex [neprotejat]
Şi, deopotrivă, ADN-ul bărbaţilor cu care femeile respective au făcut sex [neprotejat]
Uuu, acum îmi explic multe multe, gen cum de am ajuns eu aşa deştept în scurt timp... că eu eram destul de ignorant în unele privinţe...
Gen, m-am iubit cu nişte femei peste măsură de deştepte care la rândul lor s-au iubit cu nişte bărbaţi... deştepţi, geniali, şmecheri... ha ha ha
Şi-mi explic şi cum de unii care s-au iubit cu nişte femei cu care m-am iubit eu au ajuns dintr-odată deştepţi..
Păi m-am iubit cu o tipă care s-a iubit cu nenumăraţi artişti, filosofi, savanţi...
Sau cu altă tipă care s-a iubit cu nenumăraţi politicieni...
Nu mai zic de altele cu alţii...
Mama… şi-mi explic de ce o tipă pe care am văzut-o înainte să umble pe la Cafeneaua scriitorilor  de la fostul MLR şi arată sclipitor senzaţional
După ce a început să umble pe-acolo cu domnii de-acolo s-a ruinat, ba chiar a căpătat pe dantură paloarea danturii celor de-acolo…
Aoleu.. ce nebunie…
Aşa se explică şi de ce regii aveau dreptul la prima noapte cu o femeie care doar ce se mărita...
Gen s-o imprime cu ADN-ul regal ca la rândul ei să-şi imprime copiii şi bărbatul cu ADN regal.. zic de regii Regi nu de falşii ăştia care-s consideraţi de prostime regi...
Acum îmi explic şi de unde vine scârnăvia poporului... ne futeau femeile toţi scârnavii care ne cotropeau… toţi îndrăciţii… toţi criminalii…
Da-ţi dai seama ce-a fost la curu neamurilor actualei clase politice?

 

 

fulg

suntem
pasageri
unul prin
viaţa 
celuilalt
unii
prin
vieţile
celorlalţi
interacţionăm
în
tot
felul
de
feluri
dar
întotdeauna
interconectaţi
mai
departe
sau
mai
aproape
mai
lipiţi
sau
mai
dezlipiți
mergem
înainte
din
viaţă
în
viaţă
căutând
momentul
când
ne
vom
pierde
cu
toţii
în
aceeaşi
îmbrăţişare

 

România are nevoie de nişte MDMA

fără doar şi poate pentru a evolua
alcoolu şi iarba şi prenadezu şi cafeaua şi tutunu i-o dă prea prea
low
şi low o da şi ea fără flow
fiindcă astea îi obturează vederea
o ţin într-un high visceral
la nivele de conştiinţă de genul banal sub un cal
putere incapabilă de stări de supranatural de extaz de sublim de nirvana de fenomenal
cu-atât mai mult cu cât e majoritar afonă spiritual
şi-ntr-un film semianimal

ţările-n care curge amfetamină curge şi laptele şi mierea
vezi sua germania olanda suedia danemarca belgia şi-aşa mai departe
ţările-n care curge alcoolu şi iarbă curge sărăcia prostia şi mârlănia
vezi România
unde sunt amfetamine se deschid inimile înfloresc neuronii fac sinapse
mor fricile lumea se interconectează se îndrăgosteşte comunică şi evoluează
arta capătă aripi de înger şi-n mişcare-mprejur face paradis
vizualul e hipercolor muzicalul e înălţător şi tactilul e-amor
se deşteaptă şi politicienii devin sociali capătă compasiune simţ estetic expresivitate şi idei de vis
văd lumi adonis
posibile unde toţi oamenii trăiesc în bunăstare
scapă de egoism şi egocentrism fără remuşcare

JFK era pe amfetamine şi-n politică era genial
refuză războiul imperialismul opresiunea popoarelor înrobirea lor tot retardul ăsta penal
Iliescu Constantinescu Băsescu dacă măcar încercau
îşi schimbau conduită politică eronată retardă subminantă fiindcă ochii şi inima li se deschideau

mă uităam la ministrul culturii: un hâit cocoşat
cât e de flexibil fizic aşa-i şi mental, dă-ţi seama cât de competent poate fi în acest mandat
cu acest prilej îi recomand nişte ecstasy să-şi îmbunătăţească postura
drogurile-s interzise că-s bune nu că-s rele: deci gura
deschisă domnule ministru al culturii că o dată cu coloana dvs. se va îndrepta şi cultura
şi-odată cu cultura şi toată societatea română, ieşim în sfârşit din retard
cu beţivi şi alcoolici nu produci nici elevare spirituală nici socială căci din viscere nu iese decât căcat

nu zic, doamne fereşte, să devenim un popor de drogaţi
da să devenim un popor tolerant cu anumite droguri e imperios imediat indicat
zece state din UE au dezincriminat consumul şi traficul de de toate
zece state cu mult mai evoluate şi mai bogate şi mai civilizate
şi la noi se-arestează şi incriminează şi condamnă lumea pentru-n pai

păi e frumos aşa domnule ministru al culturii
e frumos aşa domnule prim ministru
domnule preşedinte
?

neapărat cu tot respectul şi consideraţia vă sugerez să-ncercaţi 
nişte ecstasy să va perfectaţi să fiţi mai dotaţi
că beţia domniilor voastre ne-a ajuns până peste cap ne staţi
ne-a ajuns vî rog luaţi 
din moment ce prin avort spontan nu intenţionaţi să va lepădaţi  
trebuie să va deşteptaţi
în plm

România are nevoie de nişte MDMA

 

Poem

Abia când am ieşit din România mi-am dat seama că tot timpul mirosise a formol...

şi mi-am adus aminte cuvintele lui Iisus Cristos: Lasă morţii să-şi îngroape morţii…

 

aici e r a i ?

am trăit şiraguri de vieţi pan’ acum - şte?
şi-am iubit poate toate frumoasele lumilor fistichii
şi-am simţit poate toate profunzimile atingerii
vieţi după vieţi după vieţi după vieţi
şi mi-au curs de pe buze cele mai însiropate poezii
din iubire şoptit -
dar tu eşti atât de frumoasă… atât de înălţător de frumoasă încât...
când mă uit la tine simt că mă iluminez sideral încât
ca pe muntele sacru îmi vine să te escaladez şi să nu mă întorc
niciodată
că mă superîndragostesc cum n-am mai simţit vreodată în
eternitate chiar acum
încât
din cuvintele mele se preling briliante duium
şi-mi dau seama că tot ce am simţit până-n clipa asta a fost doar
un prag
înaintea absolutului
că tu eşti atât de ameţitor de sfâşietor de interzis de frumoasă încât
mă magnetizezi cu expresia ta şi mă sublimezi cu surâsul tău încât
iată chipul meu capătă încet încet expresia ta
de parcă
acolo la cel mai secret nivel al fiinţelor noastre ne conectăm
întrutotul -
şte? dacă te sărut acum o să-ţi umplu cerul gurii cu stele

 

Generațiile voastre au tăcut

Dar eu vorbesc mă doare-n pulă că am și ce vorbi și curaj
Nu-mi înghit limba de frică, frica e un câine ascultător

Neștiind ce-i libertatea cei mulți o confundă cu cele mai inexacte definiții
Neștiind că definițiile voalează din start, neștiind

A trebuit să mă lovească croșeele și directele Sistemului pe care n-ați știut să-l educați să-l umanizați

Românii n-au știut ce-i frica până la voi, voi ați plastografiat curajul nostru ancestral

Românii știau că-s nemuritori și acum își aduc aminte din nou - nu ne mai confundăm cu corpurile noastre, știm că moartea e un proces alchimic
Deci călcăm pe fricile voastre și înaintăm cu garda sus spre toate victoriile pe care voi le-ați ratat

Nu ne conduc pe noi nici americanii, nici rușii, nici ungurii, nici chinezii, nici evreii, nici germanii, nici nimeni căruia ne-ați lăsat abuziv amanet corpurile
Prin noi înșine ne conducem noi pe noi

Suntem popor major suveran chiar încântat de cunoștință ce mai faci?

Nu vrem decât ce i se cuvine oricui căci tot ce se cuvine i se cuvine oricui
Suntem drepți și fraterni manifestăm echitate

De pe pământul nostru s-a extins această civilizație deși în ultimul timp noi am fost mai necivilizați decât voi până să ne cunoașteți pe noi, prieteni
Știm că avem toate drepturile și libertățile pe care vrem să le avem acum, ne-am amintit că suntem popor de zei ca toate popoarele

Prin aceste cuvinte upgradăm civilizația îi îndreptăm coloana o șmecherim c-așa a vrut inima mea de mare poet deși vouă nu vă vine să credeți

Generațiile voastre au tăcut de frică și de nimic de spus
Nouă nu ne e frică, noi înălțăm îngerul iubire din piept drept până sus

Noi am crescut sub un imn care ne-a spus să ne deșteptăm și chiar asta am făcut

Și cu cât ne deșteptăm mai mult cu-atât ne unim mai mult cu-atât ne iubim mai mult pentru că suntem atât de liberi încât putem hori în jurul soarelui și cu voi
Pentru că și voi sunteți noi și noi suntem voi și ne reamintim asta începând de-acum, suntem toți noi

Noi nouți

 

Scrisoare către un tânăr poet

la început tre s-o faci pe prostu și imediat să scrii o carte pe gustul lor
ceva emoționant-realist-cinic-cu coaie (nu foarte mari)
care reflectă un personaj demoralizat-destabilizat în criză
inconștient de sine, lipsit de autocontrol, sub bagheta viscerelor
de preferință puțin nebun, ratat, golan, bolnav sau câte-un pic din toate și
neapărat egoist, egoman, egocentric, egobla -
or resemnat vorbind cu coada-ntre picioare
or revoltat vorbind cu mintea departe de cap,
până ești sigur c-ai umplut curu criticilor de lacrimi 

apoi tre să publici la una dintre editurile lor,
să faci cartea s-ajungă la cine trebe -
deci tre să curtezi cât de cât pe cine trebe
adicălea indivizii cu sforile, egoiștii, egomanii, egocentricii, egoligofrenii, securiștii sau fiii de securiști
eventual să te împrietenești cu unul doi cu prestigiul la zi pentr-un P.R. mai eficient

dacă faci tot ce-am spus până acum te-alegi cu faimă și glorie garantat
cu premii și invitații și interviuri și emisiuni și
dacă săruți unde trebe scrie și Manolescu și Simion despre tine;
astea te fac vizibil, de luat în serios și foarte de invidiat -
imediat cu spume de oftică la gură turtiții lumii literare
poeții de duzină roși de-anonimat
și cei care numai pe ei se vor aplaudați
te vor denigra mână-n mână cu cei care până atunci ți-erau prieteni
ca și când ai sustras cu nesimțire din faima gloria și prestigiul lor, nu așa

încet încet dacă nu ești atent ești tras în sistem să tragi pentru cei care mulg sistemul,
adică oamenii de rând care muncesc și-mbătrânesc și mor degeaba:
scrii ce se dictează de sus că poate fi scris și apreciat
adică vorbești fix tot ce nu interesează pe nimeni și nu folosește nimănui
de preferință te lamentezi cerșind compasiune, scrii cu viscerele, aberezi nobile inutilități
nu elevezi spiritual și/sau social nici muștele
vorbești ca să nu îți ții gura-nchis-a prost lipsit de nobil scop cum se preconizează
dar
dacă te indignează nedreptatea și te țin coaiele
dacă te indignează încălcarea libertății și demnității tale și/sau a semenilor tăi și te țin coaiele
dacă te indignează îndobitocirea, îndoctrinarea, demoralizarea, destabilizarea, sărăcirea, însclăvirea, exploatarea ta și/sau a semenilor tăi și te țin coaiele
dacă te indignează ignoranța și ai ceva de spus un mesaj de transmis oleacă de ambrozie pentru neuroni și te țin coaiele
te piși pe faimă glorie premii invitații interviuri emisiuni prestigiu sistem și neapărat pe egourile celor ce mulg sistemul
și vorbești de la înălțime faci lumină trezești motivezi îndrepți cocoașele dai încredere

căci ești un om în spatele unei minți și altu e alt TU e tot TU, tinere