Mihai Ignat

(mă fut în melancolie)

 

***


mă fut în melancolie

casa asta e adăpostul fricii mele

duminica vine săptămînal


m-am făcut cît un porc

m-am blocat în debara

mi-e ruşine aşa că nu cer nimănui ajutorul

în mine zac multe dansuri


mi-e sete

mi-e foame

trebuie s-ajung la WC

nu toţi facem parte din umanitate

toţi am avut crampe



***


visez şuviţele blonde ale fetei cu lilieci

cel mai întins imperiu e praful

greaţă


Artur e un bou

e o pisică dar e un bou

se ghemuieşte pe burta fetei cu lilieci

furnici roşii


mă apropii de Cara şi-i ling o ureche

ea geme deloc artificial

un parfum necunoscut coboară pe funia nopţii

pe masă cireşe coapte

una strivită

 


***


seara îmi fac valiza

dimineaţa o desfac

seara îmi fac valiza


pîndeşte-mă memorie

Klein îşi ţine fruntea şi ochii sub glugă

cînd fata cu lilieci intră în casă sertarele se deschid

nu sînt limbi de cîine


Cara Şi-atît sparge pahare

iedera urcă pe braţul veiozei

nu e despre noi

un minut pînă la cea mai sonoră frică

rupt



***


tandreţe cu sîni mari

cearcăne

azi tot ce turnăm curge în sus


fata cu lilieci striveşte o muscă

Artur iarăşi latră

lumina se ascute de întuneric

Soliter iarăşi e cretin


cineva afară mă caută

eu încă nu ştiu totul

azi părul lung al Carei e fosforescent

cică vertebre

aşteptare în orice caz

 


***


avem un nou zid

îl scobim rîcîim vopsim

ne punem umbrele pe el


feţele ni se amestecă

fata cu lilieci face croasante

pe genunchi i s-a prelins cremă de vanilie

totul e incrustat în gravitate


avem un nou zid

îmi lipesc un nou timbru pe frunte

nedemn în apriga linişte

fata cu lilieci s-a născut în urmă cu 17 ani

acum îşi ţine degetele sub jetul de apă

 


***


e vorba de contrast

repet ceea ce nu pot duce mai departe

perna mea se tîrăşte pe parchet


tu cine crezi că eşti

Artur pluteşte înspăimîntat deasupra patului

Soliter e ceva subţire încovrigat

mîinile nu te pot apăra de orice


fata cu lilieci e interzisă de lege

Cara Şi-atît îmi pune mîna pe gură

degetele ei au gust de lămîie

inspir heliu dintr-un balon albastru

vocea mea poate trece pe sub uşă

 


***


azi e frig

furnici roşii în palmă

din frigider curge nisip


frigul nu are dinţi de lapte ci de fier

Klein dîrdîie

Klein s-a învelit în carnea fetei cu lilieci

Klein dîrdîie în carnea albă


nu scapă nimeni

Soliter face harta casei

trăim în acelaşi timp

sunetele ar putea fi nişte cioburi

dar nu sînt

 


***


cerneala face pete imperfecte

îl trimit pe Tom Degeţelul la sud de buricul Carei

fata cu lilieci zîmbeşte în somn


furnici roşii

jupuim cameleoni

să ne facem haine de camuflaj

Klein cel şoptit îşi şterge mustaţa de lapte


vocile stau drepte

toleranţă zero la un Soliter isteric

trandafiri retezaţi

ninge

Tom Deţelul s-a împotmolit

 


***


cîteodată aici şi acum

merg în patru labe

imit masa şi cîinii


merg în patru labe

fata cu lilieci nu mă plesneşte peste fund

înghit în sec

palmele strivesc furnici roşii


curierul a adus piersici

căldura Carei le rumeneşte

fetei cu lilieci îi tot alunecă tricoul de pe umărul stîng

piersicile au putrezit au făcut viermi

acum avem noi locatari

 


***


adesea mă răsucesc spre fereastră

uneori Klein poate fi extrem de penibil

Cara nu mă lasă niciodată să-i ating buricul


visez sepii

cercuri complete

fulgi de pernă pe omuleţii Carei

Cara Cara Cara Cara Şi-atît


veşti din debara

sare de spart între dinţi

ferestrele noastre se rotesc după soare

iarăşi cineva lipseşte

fă-mă


(din volumul în pregătire poate noaptea a şi-nceput)