Octavian Perpelea

 

 

George Geacăr –zoom. gaura de vierme

Casa de pariuri literare, 2013

 

Fără să fie un autor de prim-plan, vreo vedetuţă răsfăţată a lumii literare, George Geacăr este autorul care a lansat în ultimii doi ani două volume percutante, de calitate superior. Poate părea bizar că un autor atât de discret, care a debutat tardiv (la 44 de ani), a avut brusc un asemenea puseu creator. Dar neştiute sunt căile creaţiei...

Dacă cititorii n-ar cunoaşte deloc biografia scriitorului & ar avea acces doar la scriitura sa, ar jura probabil că au de-a face cu unul dintre tinerii minimalişti de astăzi & nu cu un autor ataşabil din punct de vedere biologic optzeciştilor. De altfel, George Geacăr declară că nu se recunoaşte deloc în poezia celor din generaţia sa & că şi-a făcut un stil propriu cumva în paralel cu aceştia.

Primul volum apărut după aproape un deceniu de la eu. zise el este un volum mixt. zoom. gaura de vierme ( Casa de pariuri literare) conține pe de-o parte un grupaj-selecţie din primele două volume (întâmplări cu creierul meu & concert pentru coarde și nervi), pe de alta – un grupaj consistent de poeme inedite. Ca şi în volumele precedente, Geacăr îşi menţine stilul direct, fără volute stilistice, fără jocuri textualiste, nimic strident, nimic în plus. Autorul este asemeni unui chef care reuşeşte să facă o mâncare delicioasă fără să utilizeze mirodenii exotice, ori să-şi etaleze mâncărurile sub tot felul de forme baroce.

Seva poeziei lui George Geacăr vine din banalul cotidian, din cimentul blocurilor, în general din ritualurile zilnice ale omului obişnuit. Dacă am utiliza o formulă de galerie de fotbal, am putea scanda fără probleme: George Geacăr este unul dintre noi! De aceea, nici versurile sale nu problematizează nelinişti metafizice, nu descriu bolgii & nici nu exhibă intestinele sufletului. Fără să fie un volum cu o temă manifestă, se poate discerne de-a lungul grupajului referinţa constantă la trecut (deseori la perioada comunistă). Avem aici o formă de nostalgie bine strunită, nu o perspectiva paseistă sau un George Geacăr naiv & sentimental. O altă constantă a volumului este umorul, un umor discret, care nu vine neapărat pe filiera ludică, aşa cum se întâmplă în cazul multor poeţi români. Este şi cazul poemului ce dă o parte a titlului (gaura de vierme), unde decorul unui sordid imobil comunist dotat cu o gaură de şobolani nu oferă pretextul unor rânduri mizerabiliste, ci se încheie amuzant prin apelul la o eventuală gaură de vierme care ar rezolva o mică tramă domestică.

Volumul zoom.gaura de vierme ne prezintă un poet care contează în poezia românească contemporană, un autor care, cu o artă poetică minimală, poate fi considerat de o parte importantă a poeţilor tineri, unul dintre antecesorii revendicabili.