Mihail Vakulovski

„Amorțire”

„Amorțire” de Florin Lăzărescu este un roman despre criza bărbatului la 40 de ani, cînd descoperă că „nu există decît ceea ce înţelegi din ceea ce vezi şi ceea ce pricepi din ce-ţi mai poţi aduce aminte. Acesta e singurul tău Dumnezeu pentru care merită să te baţi şi pentru care mai merită să trăieşti”, concluzia cărţii, de altfel. Personajul principal al romanului e Evghenie, un intelectual care nu acceptă să se angajeze, aşa că are mici afaceri, ultima fiind un chioşc cu cărţi, dar abandonează şi acest mic anticariat şi hotărăşte să scrie un roman. De altfel, Evghenie reuşeşte să rateze totul în viaţă, inclusiv acest ultim vis al său se face ţăndări – publică pînă la urmă o carte de poezie, nu un roman, coperta (alb-negru, că-i mai ieftină aşa) nu prea iese, numele lui şi titlul cărţii nu se prea văd, cartea nu e publicată la o editură, ci la un centru de copiere, care vinde şi ISBN-uri, scoate şi poze, face de toate. Ca şi-n celelalte romane ale sale, Florin Lăzărescu creează personaje foarte vii, încît atunci cînd citeşti cartea ai impresia că te uiţi la un film sau chiar eşti în cotidian, făcînd parte din lumea pe care o citeşti. Evghenie are un prieten, Cazimir, care e scriitor şi care-i povesteşte despre lumea scriitoricească, prilej cu care Florin Lăzărescu nu ratează să caracterizeze scriitorii, editorii şi criticii literari, pagini delicioase (pp. 39-40), care probabil c-o să-i enerveze pe unii (mai ales pe scriitorii rataţi – criticii, adică), care o să spună/scrie că „ultima carte a lui Florin Lăzărescu e ratată” sau aşa ceva. Evghenie stă în gazdă la o doamnă bătrînă, aşa că o cunoaştem şi pe ea, şi pe soţul ei, fost fotograf care a fugit pe muntele Athos, călugărindu-se, şi pe fiica lor, o corporatistă de tip nou care din cînd în cînd şi-o trage cu Evghenie, în rest – munceşte şi cam atît. Toate personajele din roman trăiesc într-o lume amorţită, ei înşişi fiind într-o amorţire continuă, boală fără nume, dar prin care trec absolut toţi oamenii la un moment dat. Un roman fain, cu poveste foarte bine ticluită, atmosferă potrivită cu naraţiunea, scriitură foarte sigură, personaje atît de credibile încît îţi amintesc de cineva! Lectură plăcută!

Florin Lăzărescu, „Amorțire”, Ed. Polirom, 2013