Iulian Fruntaşu

 

* * * * * * *

 

Îmi spuneai luna este ochiul unui bolnav de hepatită

ah! aceste exerciţii poetice sub pereţii căminului

Institutului de Medicină

cînd îmi permiteai indulgentă să-ţi palpez

ficatul

şi să-ţi declar

că eşti sănătoasă

tun

ul care a tras

linia sub amintirile mele

în jurul capului

semnul roşu de la casca rotundă

ca un zero pe vecie ai spune

ca o gură de sergent, aş spune,

răcnind: marş după alt obuz, boule!

noaptea,

separat de lumea sunetelor, vedeam

soldaţii obosindu-şi mîinile sub plapume,

luna ca un ficat bolnav

în cazarmă

rostogolindu-se încet

dintr-un ungher în altul.



POEMUL INIMII


ea a bătut la uşă tuc-tuc şi-a intrat aşezîndu-se în fotoliul din ungherul cel mai întunecat al camerei m-a privit foarte atentă pentru un minut parcă dorind să-mi spună ceva apoi a aprins o ţigară Vogue a pus picior peste picior aştepînd am sărit în sus m-am învîrtit de două ori par impar am vrut să strig ceva important pentru toată lumea m-am răzgîndit am alergat la balcon după ultima sticlă de votcă pe care o ţineam de rezervă ah basarabenii ăştea sînt cu toţii nişte beţivi am băut-o pe nerăsuflate am înghiţit o jumătate de castravete lăsat de prietenul meu două zile în urmă şi am început să recit

inima mea este o pisică neagră ce te urmăreşte în fiecare seară

zbătîndu-se în perimetrul cartierului ca într-o strîmtă

cutie toracică

uneori cînd privirile tale sînt ca pietrele copiilor mici şi neghiobi

inima sare în sus în copac unde umilită aşteaptă

inima mea este o curvă care gîfîie sub cor(pu)ri(le) provinciale

sub ecoul marilor oraşe sub sticlele goale şi naftalina bunicii care

spunea scobindu-se în nas lumea se învîrteşte în jurul aceluiaşi întuneric

în care inima ca o curvă gîfîie şi oboseşte să creadă că

aşteptarea are sens

cînd am strigat aceste cuvinte netrebuincioase ea a vrut să iasă afară iar eu am vrut să-mi ies din minţi pînă la urmă ne-au ieşit ochii din orbite căci ea ţinea în braţe o inimă neagră enormă atunci s-a întîmplat lucrul pe care l-am ştiut de mai mult timp încoace am deschis fereastra şi am plîns afară pînă în zori inima mea ah inima mea este o curvă cu o pisică neagră în braţe