Anatol GROSU

Epistola din Filipeni

Casa de editură Max Blecher, Bistriţa-Năsăud, 2012

 

când mă uit în ochii tăi

mă simt trecut prin răzătoare

ca o sfeclă roşie când vrei să faci o supă

ca morcovul înainte de-a-l prăji-n tigaie cu mirosul de ceapă

în toată bucătăria cum obişnuia să facă mama

şi când lăcrimând fugeam de-acolo

de teamă că acuş-acuş îmi mai găseşte ceva de lucru

şi va trebui şi varza s-o trec prin răzătoare

dar supa-i fără varză fără carne că bani de carne nu-s

şi-i vineri

iar sâmbătă e joacă

şi mama nu e mama iar tata nu e tata

 

pe mine alţii m-au crescut

pe cine însă nu

 

în copilărie eram harry potter

ochelari aveam nu chiar aşa rotunzi lentile mai subţiri

la fel de reţinut cu buzele uscate cu nervii strânşi

ca-n legătura de pătrunjel

când mama îmi spunea să merg să-mi iau o îngheţată

şi dacă tot mă duc

un tide un kg de cartofi o legătură de mărar de pătrunjel

şi sfeclă

unde te-ai dus

fiţuica

eşti tot tat-to

mămica n-am să uit

de îngheţată

la rând stăteam o oră

că tata nu e tata iar mama nu e mama

 

 

 

scaunul cu patru picioare este casa mea el e mai deştept decât calul

şi mai fidel

unde-l pui acolo stă nu sughiţă nu fornăie

nu paşte nu se înmulţeşte nu trebuie să-l dai la carne

pe timpul foametei nenica nu l-ar fi mâncat

nici rugina nu s-ar fi atins de el că ţine post şi e smerit

scaunul meu

ştie drumul scurt cel mai scurt

el e pe gaz şi zboară

acolo unde iov cântă la naiul din bambuc un cântecel de seară

nenica se stinge cu o sticlă de vin

lângă gardul lui de lemn

e post şi nimic nu murdăreşte nimic

scaunul meu mă duce pe sub ape speteaza lui e solzoasă

mă ţine strâns în braţele lui

scăunelul meu

 

 

 

erau şi zile când nenica trântea paharele de pământ

arunca ulciorul după unii înjurând

şi ameninţa pe fiecare trecător cu cârja lui

în aşa zile nenica nu era

nenica

 

 

 

filipeniul este împărţit în satul din sus şi cel din jos

dacă doi pleacă din sus pleacă doi şi din jos

adevăru-i că filipeniul pluteşte pe apă

după război când oamenii au devenit dintr-odată neîndemânatici

şi le creşteau nicovale în mâini

cu crucile pe care şi le făceau au dărâmat biserica din sus

nenica povestea că aproape tot satul s-a mutat în crâşma lui tucan

vecinul lui nenica

să nu se scufunde satul

 

 

 

eu stăteam în picioare când nenica ne aducea câte un

scaun să ne odihnim de pe drum

 

când venea ploaia eu fugeam după un scăunel şi mă aşezam

sub streaşină

nimic nu mai era de făcut la ţară

 

ploaia e un vampir

 

 

 

nenica s-a născut acolo unde sticlele niciodată nu sunt destul de pline

unde oamenii lunecă pe galoşi în loc să meargă

unde găinile fac ouă roşii primăvara

iar greierii sunt muţi

unde morţii ies din pământ şi vinul se împuţinează cu fiecare toamnă

unde viermii postesc în zilele de vineri

unde dragostea e vaca cu clopoţel care se întoarce agale abia spre seară

cu laptele-năcrit în uger

acolo banii fac rădăcini precum stejarii

cocoşii-s răguşiţi şi-au învăţat să zboare

iar războiul se ţine zi de zi

acolo solomon e veşted precum crinii

Hristos este fântâna cu foc de peste drum

de unde badea gheorghe ne stoarce de băut

serile sunt şase ziua este una

pietrele sunt sfinte iar casele din lut

cerul de o şchioapă şi nimeni nu te vede

de-acolo nu se pleacă acolo o scrisoare ne-a încuiat pe toţi

iar străzile n-au nume şi nimeni paşapoarte

ţigările-s fumate-n războiul de demult ţuica e ca mierea şi

înfierbântă casa când iarna stă cusută cu faţa la pământ

iar magda plânge e însărcinată şi părul ei prea scurt

copiii-s toţi de-o şchioapă şi trişti peste măsură

acolo-n calendar nu scrie mai nimic

iar scaunu-i cât masa casele-s paharul în care ca pe muşte cineva ne-a prins

ţara asta-i mică nenica este mare

pe el încă nimeni şi nimic nu l-a-ncăput

 

 

 

(fragment)

 

nimic nu e de salvat nimeni nu e de pierdut

toate oiţele îs într-o stână ermetică

dacă poate ajunge la ele un lup e numai ciobănaşul

 

ciobănaş carnivor cu glugă pe cap cu flaut în pumn

cu unghii curate şi faţa de lapte

ciobănaş cu geakă din blană de miel cu glugă pe spate

cu chitară în mâini cu unghii sparte şi faţa cacao cu lapte

ciobănaşul lup care îşi lasă stâna de dragul mieluşelului

rătăcit să-l scape de lup să-l scape cu viaţă

să-l scape de viaţă

ciobănaş cu lapţi pentru toate bisericile

pentru toţi credincioşii pentru toţi sărmăneii cu duhul

pentru toţi copilaşii pentru toate curvele vameşii şi

mardeiaşii

din icrele mele cresc credinţe

 

peştişorul tolişor peştişor de aur peştişor de aur