Ciprian Măceşaru

 

Roşu pentru pietoni,

Editura Charmides, 2012

 

***

 

o graniţă trece prin inima ta

când iubeşti două femei.

 

inima ta e o coree,

partea de nord iubeşte o comunistă,

sudul preferă o democrată.

 

cu timpul, democrata se arată mai prietenoasă,

doar că nici comunista nu vrea să renunţe,

ţine cu dinţii de jumătatea ei,

devine autoritară cu tine,

te ameninţă veşnic cu un război.

 

oricum ar fi, tu le iubeşti pe amândouă

şi le vezi ca fiind una.

 

cum să renunţi la jumătate din inima ta?

 

 

***

 

tatăl meu e duşmanul meu.

bătrânul meu tată e singur în casa

de la câmpina, în casa fără gaze, fără lumină.

a smuls ulucile din gard, le-a pus pe foc una câte una.

peste drum e rafinăria cu rezervoarele ei uriaşe,

argintii, ca nişte burţi grase de peşte.

tata stă seara în pat, pe întuneric, înfofolit

şi se gândeşte la mine. scriu poemul acesta

şi mă rog ca iarna să fie mai blândă.

duşmanul meu e tatăl meu.

 

 

***

 

îmi spun înnebunit

că următoarea încăpere

o să fie şi mai frumoasă.

 

când nu vor mai exista uşi,

întoarcerea, ştiu foarte bine,

nu o să fie posibilă.