Kami şi domnişoara

            Am primit la redacţie o carte foarte subţirică, editată la Brumar: „Kami şi domnişoara” de Mirela Ispăşoiu. Cartea e de poezie şi e în trei limbi: română, franceză (trad.: Lucreţia Epuran) şi engleză (trad.: Mirela Ispăşoiu), iar poeziile sunt foarte, foarte scurte, stil haiku.

Mirela Ispăşoiu încearcă să pună acţiunea şi stările în(tre) foarte puţine cuvinte, limbajul ei poetic fiind incifrat, ciudat şi totodată foarte simplu, stil care pare a-şi avea rădăcinile în jocurile din copilărie. Un stil interesant şi destul de original, dar e greu chiar şi să alegi ceva de citat după ce citeşti cărţulia (17 pagini în română), aşa că şi recenzia asta va rămîne foarte scurtă… Cum ar zice poetul Daniel Pişcu, „mă opresc aici”…

Mirela Ispăşoiu, „Kami şi domnişoara”,

Ed. Brumar, Timişoara, 2012