Mihai VIERU
Aer în iarbă
şi se stîrnise un vînt. s-a însăilat o bucurie cum îl ştiau oamenii mistralul cald de toamnă. aşa îl ştiau oamenii. acesta este cel ale cărui prelungiri prindeau să-i fie copiii. gesturilor lui. membrane la suflete macro. miocarduri peline visau mîinile lor morărite. cu toate astea: foile lor galbene. trupurile lor îngăduitoare în acele rafale. numărau litere pe înţelesul anotimpului în care orice profesor merită să se facă pradă de sine. măcar simbolic.
traducerea instrucţiunilor de joacă:
toamna un giratoriu. copiii o giruetă pe un carosabil gri. carusel pictat de viteză.
se joacă de-a spuse-n vînt. de-a copiii. de-a tradusul de sentimente în clăi de frunze
.
expresia de joacă:
şotroane eterice. şpagaturi pe culorile curcubeului şifonat. luţuri suple şi zvelte de sunete în palatul gurii dat pe spate.
copiilor le-a plăcut atunci vîntul şi i-au dat suflet. v-am zis eu. de-atunci aşa îl ştiau oamenii mistralul cald de toamnă
statuie de frunze acelaşi curcubeu revine dublu în forţă pe o frecvenţă de LA o apă viu colorată. soarele făcea un joc de glezne. ai fi putut jura că dodecafonic printre fire de telegraf.
santinelă zîmbetelor pline de spaţii pline. ele la ultimele înfloribile inocenţe se sparg de malurile acestui ţărm incipient aerob. fabulatoriu. timp dus întors cu farse discrete. telenovele salvate de autopersiflare. ierbar de sentimente aleator presate randomizate blenduite etc
încă mai pot fi a V-a în toamna asta.
calinului adinei călinului
iată dinainte cîmpia tesaloniclului
dinaintea-i cu războinicii lui agamemnon
zişi mîna cerească scuturaţi în dezordine din
lungul de linie al autostrăzii în punctul de fugă
-o confiscare abuzivă poetică publicitară a
lui nessie din loch
pe şosea roţile ne fac alunecarea caldă pe lumină
razant la firul ierbii pe cinste un raid
nişte tipi cu veste de semtex se topesc în stînga noastră periferică explodează mai departe în noapte.
planăm pe sufluri puternice peste măsură
şşşşşş!
aici mai curg din răni suliţe prin păstrăvii de neon. toate mărimile. chiar şi 35-36. pentru copii mai măricei.
aş fi putut-o ruga pe armenacia să legene un zîmbet în faţa oraşului
să-l lege-ntre turle
acesta să predea cheile ei cu onoruri
astăzi o zi arian de galbenă
ariadna un fir subţire de femeie de care se lipesc elefanţii ca muştele
zîmbetul tăia bucle de perdea în timp ce cu colţul drept cosea gînduri pe scenarii
le trăgea pe inelarul electric subţire al galeriei
articulez nehotărît spaţiul cu mersul
sahară nisipie pe piele de noaptea-i ochi plină de stele comete
sahară de miere geana pe tine mai mai ca pe butelie
o pădure de lume pierdută din gene
struţii aruncă cu pene-n oale cu puf în ulcele
şi ce dacă
aveţi cîteva repere fixe
ele mereu eroul civilizator din spate
torţionarul aproape vesel de lîngă tine
dresorul cu mişcarea iute de-ncheietură – it’s all in the wrist –
brusc muşcă crupe feline de la distanţă
urcată pe spate
vei în cel mai bun caz un cap de pod pater familias un cap de poet un capăt de bun început uşor ieşit în derapaj cuantic din carosabilul stelar îngrijit al referinţelor casnice
dar ce contează o iubeşti pînă la lacrimi
în special ale ei
mai puţin ale tale
plîngi şi tu de o bucurie inexplicabilă
nelalocul ei
after all
she’s just a predator.only a woman
şi ce mai conta cît era acolo
ca o viaţă la metrou
din cînd în cînd şi pe la gurile lui
pe unde le vopseşte spuma luminilor pe răsărite
alburii cîteodată.
ceaţa. de la marginea genelor. event horizon. mai apoi
privirea onestă urmînd să bătătorească alchimic chipurile
pe inimile celorlalţi. ca atunci cînd ninge.
o iertare suavă