George VASILIEVICI
Viseptol
TRECUTUL A DEVENIT PREZENT
De când sunteţi împreună? Ne întreabă Străinul.
Nu suntem împreună. Suntem doar prieteni.
Hai pe bune?!
Pe bune.
Şi nu i-ai tras-o niciodată vrei să spui?
Ne futem din când în când... răspunde ferm Ela. Dar atât.
Păi ce ar mai fi în rest? Întreabă Străinul ridicând din umeri.
Eeeee, ar mai fi... Ar mai fi dragostea, afecţiunea, înţelegerea, compasiunea, frăţia... adică iubirea, pe scurt. Tot căcatul ăla.
Ieşind din gura Elei, aceste vorbe mi se par un semn de maturitate. Deşi locuim de ani buni împreună nu ştiu nici până azi dacă o iubesc. Despre sentimentele ei nici nu are rost să mai vorbesc. Oricum ar fi, evident ne convine. Mereu ne facem vacanţele împreună.
Şi... şi-o dă bine? Întreabă Străinul cu privirea la mine.
Pentru o clipă cred că s-a terminat, că nu vom mai ieşi vii de aici însă lucrurile decurg exact pe dos de cum mă aşteptam. În loc să îi dea un şut în gură, Ela îl priveşte brusc pe Străin şi privirea ei este caldă. Ce dracu? O fi de la pastile. Căldura asta vine de la sângele proaspăt scurs din cadavrul Străinului, mutilat efectiv de tocurile Elei? Nu. Ela chiar îl priveşte ca şi cum l-ar fute aici şi acum. Doar că tot în privirea ei se citeşte că aceste planuri nu mă includ şi pe mine.
Dar de-odată mă loveşte.
O vrei? Ti-o dau frate. Întind eu coarda, doar doar Ela va riposta dintr-un moment în altul. Dar de unde. Trei kile de viseptol şi este a ta. Nu merge nici asta. Devine din ce în ce mai clar că Elei îi surâde ideea.
Străinul se lungeşte spre Ela şi întinzând mâna o apuc de gamba piciorului drept şi o scutură cu putere.
Material bun, tată, nu glumă. Carne proaspătă şi ţapănă. Mină de aur. În scurt timp Industria Filmului Porno va fi la picioarele tale. Este tot ce mai apuc să aud din gura Străinului înainte de a-mi aşeza sub limbă o nouă pastilă de Viseptol şi să mă trezesc alergând prin pădurile domeniului meu fredonând refrenul melodiei Împrăştierea: Sclavul propriei Demenţe este Stăpânul restului.