Alexandru Vakulovski

 

CACTUŞI ALBI PENTRU IUBITA MEA

Pe drumuri

 

Drumul din România în Republica Moldova mă macină, nu numai fizic, ci şi psihic. Iarăşi vama cu întâmplările ei imprevizibile, apoi mai e şi trecerea de la o mentalitate de căcat la alta care, deşi e geamănă şi e cu acelaşi miros, e totuşi diferită.

 

În Chişinău mă întâlnesc cu vechi prieteni, care uneori îmi mai fac surprize cu schimbările lor. Ba se apucă unu’ de fumat, ba alţii se lasă, se căsătoresc, divorţează, fac copii… De fiecare dată am o senzaţie că în Chişinău e o agitaţie mare, că abia pot prinde firul lucrurilor ce se întâmplă alături de mine, cu mine.

 

Ajung pe la Harms, unde de fiecare dată ştiu că voi asculta nişte muzică despre care nu ştiam că există. De data asta am dat de Grajdanskaia abarona, cu Egor Letov. Sunt dintre primii punkeri ai URSS-ului.

 

Letov, zice Harms, de fiecare dată când ieşea din casă era bătut. Avea pe capul lui o echipă care aveau ca serviciu să-l bată de câte ori îl întâlnesc. Şi îl întâlneau de câte ori ieşea, căci îl aşteptau. Oricum, Letov i-a tot futut pe comunişti, pe toate felurile de –işti. După căderea comunismului însă s-a întâmplat ceva surprinzător. Astfel Grajdanskaia abarona a intrat într-o mişcare ultranaţionalistă, împreună cu Karozia metala.

 

Probabil Egor nu mai poate trăi decât la limită, e obişnuit să fie extremist, o fi primit atâta bătaie de s-a tâmpit. Sau nu se mai poate opri. E păcat, fiindcă băieţii sunt chiar foarte buni, nu fac parte dintre punkerii care au ales punkul fiindcă nu ştiu să folosească instrumentele. Jirinovski când a fost întrebat care sunt formaţiile lui preferate a răspuns: Grajdanskaia abarona şi Karozia metala.

 

Încă o formaţie descoperită datorită lui Harms e Leningrad. Tot e un fel de post-punk, îi iau la mişto pe toţi, îşi bagă pula în toate.

 

Harms când se trezeşte ascultă câteva piese de Vâsoţki, ca ziua să meargă bine. Harms e rocker, şi nu unu’ obişnuit, ci un rocker care ascultă numai rock rusesc şi din Moldova. Am încercat să ascult şi rock străin, mai sunt formaţii bune, Led Zeppelin, The Doors, dar nu merg aşa bine ca astea.

 

Desigur că nu-s de aceeaşi părere cu el, dar asta nu strică prietenia noastră. Poate că într-o zi îl voi surprinde ascultând Eminem, Guano Apes, Staind… Oricum, acum avea pe computerul lui pe un folder manele câteva piese de Paraziţii. Mai asculta şi Luna Amară. Harms s-a lăsat iar de fumat.

 

Când am fost în Chişinău împreună, te-ai cam speriat de Harms. Cu glumele lui şi râsul ce cade în cascade. Harms povestea despre ultimele sale aventuri cu propoziţii de genu’: am vrut să-i fut una-n bot curvei, da’ am tras una-n perete, dă-o-n pizda mă-sii! Atunci am tras o beţie de vodcă cu Ski şi cu Harms. Ne-am făcut varză, Harms a început să se plimbe cu puşca prin apartament.

 

Ţi-a plăcut Chişinăul, deşi nu prea înţelegeai ce se vorbeşte în jurul tău. Mă aveai doar pe mine, în rest străini. Nu ştiai ce gândesc, ce vorbesc. Moldova ţi s-a părut o ţară străină, deşi frumoasă, la fel de rece. Eu aparţineam ei, eram acasă, tu erai în aer. Exact invers. Aşa cum a fost la venirea mea în România. Ceea ce vreau eu e să ne simţim străini ambii, undeva mai la Vest. 

 

 

Vox puli - vox Dei

 

Dumnezeu le-a dat oamenilor o pulă. Le-a dat şi pizdă, ca să nu-şi obosească prea mult mâinile. Ca şi pula omul are şi cap. De la începuturile sale omul îşi fute capul cine e prioritar: pula sau pizda? Cine e mai superior? Oamenii îşi mai încurcă organele, în loc să se fută normal, ei se fut cu capul.

 

Aşa au apărut misoginismul şi feminismul. Ambele sunt nişte căcaturi. E ca şi cum femeii i-ar fi suficientă pizda, n-ar mai avea nevoie de pulă, iar bărbatului i-ar fi suficientă pula, n-ar avea nevoie de pizdă. Se mai poate observa că şi misoginii şi feministele sunt cu toţii nişte curve. Cea mai mare feministă e de obicei cea mai mare muistă, o urâtă obsedată de pulă, chiar de e şi lesbiană. Oare ce caută Mircea Cărtărescu printre feministe? Sau crede curu’ pizdă? Da, asta e o categorie de indecişi. Misoginii şi feministele sunt o inexplicabilă eroare mintală, încearcă să se comporte ca şi cum ar fi de alt gen. Mie mi se rupe de ambele fenomene, eu mă piş şi pe feministe, şi pe misogini, şi pe bărbaţi, şi pe femei. Pe mine nu mă interesează astfel de căcaturi generale, eu îmi văd de pula mea şi mi se pare absolut normal acest lucru. Mă fut.

 

Când oamenii trec de o anumită vârstă, ei încep să nu mai fie nici pule, nici pizde. O mai duc aşa din inerţie o perioadă, apoi la fel ca şi căcatul sunt îngropaţi în gropi adânci, să nu pută. Căci oamenii asta devin când se atenuează diferenţele între genuri: căcat. Babe cu mustăţi, moşnegi cu menstruaţie… Atunci încearcă toţi să devină intelectuali, adică să se fută cu mintea, să dea sfaturi la toţi, să bârfească în draci, să-mi sugă mie pula, căci unicul lor obiect sexual rămâne gura.

 

Un astfel de exemplar e poetul şi editorul Buşina, alţii îi mai zic şi Băşina sau Beşina ş.a. Buşina e mândru că e misogin. Dar scrie poezii în care stă şi se uită în curul femeii ca la televizor, scrie eseuţe în care declară că se simte femeie când i se fac injecţii în cur. Încearcă şi cu pula!

 

Fane Babanu îmi tot spunea că ar trebui să scrie un eseu în care să demonstreze că gura femeilor e special creată pentru muie. Şi Fane începea să facă odă muii. Că gura femeii e gingaşă, umedă, o cavitate creată special pentru pulă. E adevărat că să te fuţi e mişto, dar e mai mişto să dai şi la muie! Eram şi eu de acord cu Fane, şi eu mi-am început viaţa sexuală prin a da la cioc. Fane mai prefera să dea muie în loc să se fută, fiindcă e mai puţin obositor, ba din contra, e chiar odihnitor.

 

La începutul vieţii mele sexuale, ca să-i zic aşa de să mă pufnească râsul, toate gagicile vroiau să rămână virgine, dar în acelaşi timp să-mi demonstreze că mă iubesc, că tra-la-la… Aşa că luau la muie şi îmi demonstrau dragostea lor. Una din ele, la prima ei muie, a zis că acum începe să-i înţeleagă pe homalăi, că sperma e dulce. Poate de-aia la noi vafli se zice şi la napolitane şi la spermă. Să dai muie e şi mai igienic. Măcar ştii că dimineaţă s-a spălat pe dinţi… Gagica aia cu teoria dulceţei spermei când a văzut că vreau s-o fut, a început să se smiorcăie că vrea să rămână virgină, dar că trebuie să fiu sigur de marea ei dragoste. Iar eu: da, da, dragoste... şi nici măcar nu vrei să te fuţi cu mine... Atunci, ea: hai să ţi-o iau în gură, vrei? Altele începeau direct prin a mi-o suge ca să-mi demonstreze cât de versate sunt.

 

Mai târziu, după un futai clasic, am rămas scârbit. Am hotărât că să dai muie e mişto, iar că să te fuţi e cam deampulii. Mai târziu mi-am schimbat oarecum părerea, depinde cu cine te fuţi. Dar ca să ajung până la aia a trebuit să mă îndrăgostesc. Oricum, pentru relaţii armonioase cu publicul e mai bine să dai muie decât să fuţi.

 

Iar Fane exersase prin toate tufişurile din Hasdeu. De când venise în Cluj şi se certase cu o mare iubire de-a lui, Fane zicea că vrea să găsească o gagică mişto, care să-i ia muie şi să aibă garsonieră. Nu ştiu cum s-a făcut, dar n-a mai găsit. În schimb a găsit o droaie de amatoare de-ai pune o bere lui Fane, căci, pula mea, Fane e simpatic şi e ceva de genu’ hip-hop-ist cu fuckultă.

 

Tot timpul când stăteam în vreun bar, el îmi mai arăta vreo futută de-a lui, desigur cu un portret robot de-al ei. Odată mi-a arătat o blondă mişto, basa, de-a noastră, vorba lu’ Mihnea. La asta am ajuns muci odată, am dormit la ea şi am vrut s-o fut, dar ştii tu, astea cred că dacă se lasă futute din prima consideră că le vei crede curve. M-a lăsat doar să-i bag degetul în pizdă. În fond, care e diferenţa între un deget sau o pulă în pizdă? Trebuia să-i zic: stai să-mi bag repede pula un pic în locul degetului!

 

Sau: pe-asta de-abia o cunoşteam, nici nu ne salutam întotdeauna. La un concert cu un DJ mi-a sărit în spate când fumam. Era beată, cică: Fane, de când nu te-am văzut, bla-bla-blea. M-am făcut şi eu muci şi ne-am dus la mine. Am futut-o, dar n-am reuşit să dau drumu’, că am adormit. Dimineaţa s-a trezit, s-a îmbrăcat. Salut, salut! Şi gata.

 

Sau: iar vine asta, hai şi tu, că m-am săturat să-i dau muie printre cămine după ce-mi dă vreo trei-patru beri.

 

Odată Fane îşi găsise o gagică mişto, o şi futuse din prima, credeam că şi-a găsit idealul. Ca să-mi zică: dă-o-n pizda mă-sii, e o vacă, am început s-o fut şi ea s-a pornit să ragă ca proasta. Pula mea, îi mai puneam mâna pe gură să tacă, îi ziceam să-nchidă urlătoarea, degeaba, a zbierat mai departe în plin miez de noapte, mi-a trezit toţi colegii.

 

De alta nu-i plăcuse că îl enerva că îl lingea pe piept, pe burtă şi se oprea chiar la pulă. Ce urmează normal, Yo?, sigur că pula! Da’ ea zicea că doar după ce relaţia va deveni serioasă. Pe alta am futut-o după ce tot îmi spunea că mă visează în vise erotice. Nici măcar nu terminasem, că eram mangă şi ea pizda cică i se pare că e gravidă că nu-i vine ciclul!

 

Totuşi, Fane nu era rău, pentru cine îi punea câteva beri era aproape întotdeauna gata să dea o muie. Îi era totuşi groază să nu se îmbete prea tare ca să se trezească dimineaţa cu vreun monstru în pat. Odată se trezise dimineaţa cu o grăsană puturoasă, transpirată toată. I s-a făcut rău când şi-a tras mâna prinsă între două valuri imense de slănină. Îţi dai seama ce mişto făceau băieţii din cameră!

 

O problemă de-a lui Fane e cum să nu mai bea nimic după a cincia bere. La cinci beri e totul mişto, ideile îţi vin una după alta în cap, eşti într-o dispoziţie faină, mai departe începe să se împută treaba. Fane nici nu-şi pune problema să nu bea deloc sau aşa ceva. El vrea să bea doar cinci beri şi gata.

 

Lui Fane îi aparţine teoria că dacă nu te vezi cu un om vreo doi ani, gata, s-a dus prietenia. Ce să tot vorbeşti cu cineva la telefon sau să dai mailuri? Căcat, peste doi ani dacă nu s-au văzut, oamenii devin străini, nu mai au ce vorbi. Aşa e cu prietenia. Uite la Bobdylán, a venit aici, ne-a demonstrat cât de pizdos e şi câţi bani are, ne-a pus câte-o bere, iar când i-am cerut împrumut cinj’ de dolari ca să ies din datorii, mi-a zis că nu poate scoate din bancă că-i scad procentele.

 

Bobdylán fusese şi pe la mine, da’ eu nu-i cerusem bani. Mi-a arătat şi un calendar de la firma unde spăla el câini. Era cu un cuţu’ mic şi pufos. A zis că nici nu-ţi poţi imagina ce jeg au câinii în urechi. Pe ei tre’ să-i speli cu furtunu’, e mai greu. Cel mai mişto e să speli mâţele, le bagi într-o cuşcă de sârmă şi dai drumul la apă din toate părţile. Acolo erau toţi drogaţi la spălatul câinilor. Câteodată mai venea cineva cu vreun animal şi noi nu ne puteam abţine şi începeam să hohotim. Nu o dată s-a întâmplat că şi cel cu animalul începea să râdă, toţi eram rupţi. În Italia se droghează toţi, cum vezi la noi chiştoace aşa vezi la ei seringi pe stradă.

 

Fane mi-a zis că Bobdylán i-a spus că arăt tare naşpa faţă de câţiva ani înainte. O fi adevărat.