RETRO
Interviu cu Dan AMARIEI / OCS,
realizat de Mihail Vakulovski
- Salutare, Dan. Cum aţi hotărît să faceţi albumul „Retro”? Cum aţi ales piesele?
- A fost o provocare, de fapt, a noastră, pentru noi. Trecuseră 12 ani de muzică OCS 100%, am zis că poate ar fi bine să încercăm şi altceva. Sper să ne fi ieşit. Piesele au fost alese pe bază de „copilărie”, fiecare a venit cu piesele care l-au inspirat/marcat în copilărie. Se strînseseră cam 20, am făcut cam jumătate, nu ne-au plăcut chiar toate şi au rămas doar şase. Pe care le-am băut, vorba unui mare actor:).
- Acum sînteţi într-un turneu de lansare a albumului. Cum reacţionează publicul la piesele de pe acest proiect, diferit, totuşi, de albumele voastre originale?
- Publicul este cum l-am crescut: decent şi de bun simţ. Noi am făcut un exerciţiu de imaginaţie, iar el răspunde în consecinţă. Cu respect şi entuziasm.
- Care din cele 6 piese ale albumului e mai cerută de public în concerte?
- „Pseudofabula”, de departe.
- La concertul din Rockstadt Braşov a fost fain şi cînd aţi cîntat cele 6 piese de pe noul album, dar publicul s-a înveselit brusc cînd aţi început să cîntaţi piesele OCS. Asta vă bucură sau vă întristează?
- E normal ca lumea să vibreze mai mult la piese cunoscute. Nu avem de ce să ne supărăm. La orice album nou e la fel.
- Aveţi un public fidel încă de la debut. Care e relaţia voastră cu fanii? Cum de reuşiţi să vă menţineţi publicul atît de aproape?
- Nu am nici cea mai vagă idee, mai ales că nu suntem genul de trupă care să îşi linguşească publicul ori ceva asemănător (sunt destule exemple pe piaţă, nu vreau să intru în detalii).
- Ai un album OCS la care ţii mai mult?
Ce album de-al vostru asculţi mai des?
- Exemplul arhi-cunoscut cu părintele care îşi iubeşte toţi copiii deopotrivă este prea des folosit ca să îl mai dau şi eu, deci... va trebui să inventez altceva. Dar cum nu îmi vine nimic în cap, o las aşa: cu bunele şi cu relele lor, toate sunt ale noastre, ne reprezintă şi ne descriu (fiecare album fiind în concordanţă cu perioadă în care a fost creat, de-a lungul celor 14 ani de muzică). Ascult rar OCS, pentru că sunt destul de aspru cu noi înşine şi mereu simt că se putea mai mult.
- Dacă ai face un album antologic OCS ce piese ai alege (de pe toate albumele de pînă acum)?
- Oooo, ce mă pui să fac. Misiune imposibilă (dar voi încerca să amintesc cîteva din preferatele mele, fără de care nici o antologie OCS n-ar fi posibilă, după umila-mi părere: „Soarele vorbeşte prostii”, „Ia-te de pe jos”, „Dau şi primesc”, „Stai calm”, „Cine e de vină”... iar lista ar putea continua...).
- Ce muzică te inspiră acum?
Sînt formaţii pe care le ascultai în adolescenţă şi care-ţi plac şi acum?
- Absolut. Depeche Mode, REM, Placebo, Blur, sunt chestii care funcţionează la fel de bine pentru mine.
- Ce formaţii româneşti îţi plac?
Ce album românesc ai recomanda unui prieten din străinătate?
- Aici mi se pare că stăm foarte prost, din păcate. Poate nişte Partizan, că, în rest, e jale. Sorry...
- Ce rol are internetul pentru OCS?
- Înger şi demon. Ne promovăm foarte mult acolo, dar nici nu vindem nimic din cauza lui.
- Ultimul album cumpărat?
- Placebo – Battle for the sun.
- Ultimul album cumpărat care te-a dezamăgit?
- Nu reţin.
- Ultima descoperire plăcută în domeniul muzicii?
- Pas.
- Cum ţi se pare cultura română actuală? Ai un scriitor preferat, un pictor, regizor, actor?
- Din păcate, mi se pare că suntem într-o fundătură culturală de proporţii. Mi-e greu să îţi enumer ce îmi ceri, chiar mi-e greu...
- După „Retro” fanii aşteaptă un nou album OCS, e departe clipa cînd îi veţi face iar fericiţi?
- Cel mai probabil la anu’.
- La voi cine face versurile? Cît de importante sînt textele pentru OCS?
- Eu, în marea lor majoritate. Sunt la fel de importante ca muzica. Aşa cum cred că ar trebui să fie la orice formaţie.
- Ce hobby-uri ai? Ce-ţi place să faci în timpul liber?
- Fifa. Îmi chem prietenii acasă şi jucăm Fifa:). Ştiu, sunt un superficial, asta e:).
(28 noiembrie 2011)