Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB)
Săptămîna aceasta, are loc cea de a patra ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), un proiect independent, iniţiat în 2008 de Oana Boca, Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu.
Iubitorii de literatură au ocazia, şi în acest an, să participe, timp de trei zile, la Clubul Ţăranului din cadrul MŢR la lecturi publice şi dezbateri cu scriitori importanţi şi manageri culturali din Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Croaţia, Bulgaria şi România.
A patra ediţie a FILB debutează miercuri, 7 decembrie, la ora 18.00, şi se încheie vineri, 9 decembrie, cu un cocktail oferit de Centrul de Carte Germană.
Ţara mea adoptivă, tema ediţiei din acest an, îi aduce la Bucureşti pe Paul Bailey (Marea Britanie), Jean Mattern (Franţa), Roman Simić (Croaţia), Declan Meade (Irlanda) şi Georgi Gospodinov (Bulgaria). Alături de ei, scriitorii români Mircea Cărtărescu, Adina Rosetti, Lavinia Branişte şi Mihail Vakulovski.
Prima zi a festivalului prilejuieşte publicului întîlnirea cu scriitorii Mircea Cărtărescu şi Paul Bailey (Marea Britanie) – reintrat în atenţia cititorilor autohtoni datorită ediţiei în limba română a cărţii Unchiul Rudolf (Humanitas, 2010) –, într-un dialog moderat de Marius Chivu.
Cea de-a doua zi, dedicată prozei scurte, îi are ca invitaţi pe Roman Simić (Croaţia) – scriitor şi director de programe al renumitului festival european „Short Story in Zagreb“, pe Declan Meade (Irlanda) – editor al revistei The Stinging Fly, fondator al editurii cu acelaşi nume, şi pe scriitoarea Lavinia Branişte. Moderatorul serii este Matei Martin.
Jean Mattern (Franţa) – scriitor tradus în limba română de Editura Polirom (romanele Baile Kiraly şi Lapte şi miere) şi editor de succes la Gallimard – şi Gheorghi Gospodinov (Bulgaria) – unul dintre cei mai importanţi scriitori ai momentului, dar şi un dramaturg şi un scenarist de succes, căruia Editura Cartier i-a tradus cea mai cunoscută carte, Un roman natural – sînt invitaţii din străinătate ai celei de-a treia seri a Festivalului. Lor li se alătură Adina Rosetti şi Mihail Vakulovski. Discuţiile vor fi moderate de Ana Chiriţoiu.
Programul celor trei seri:
Miercuri, 7 decembrie
Ora 18.00
Dialog Paul Bailey – Mircea Cărtărescu
Moderator: Marius Chivu
Programul serii:
• Bogdan-Alexandru Stănescu, preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti, deschide cea de-a patra ediţie
• Prezentarea programului serii: Marius Chivu
• Cuvînt-înainte al directorului Centrului Naţional al Cărţii din cadrul Institutului Cultural Român: Catrinel Pleşu
• Cuvînt-înainte al reprezentantului British Council: Alis Vasile, Arts Projects Manager
• Lectură, în limba engleză, Paul Bailey – dintr-un roman inedit
• Lectură Mircea Cărtărescu
• Open Talk: discuţii moderate de Marius Chivu
Joi, 8 decembrie
Ora 18.00
Invitaţi din străinătate: Roman Simić (Croaţia – scriitor şi director de programe al renumitului festival european „Short Story in Zagreb”), Declan Meade(Irlanda – editor al revistei The Stinging Fly, fondator al editurii cu acelaşi nume)
Cu participarea scriitoarei Lavinia Branişte
Moderator: Matei Martin
Programul serii:
• Prezentarea programului serii: Matei Martin
• Lectură, în limba croată, Roman Simić – din povestirea Vulpi (traducere din limba croată de Octavia Nedelcu)
• Prezentarea revistei The Stinging Fly şi a editurii cu acelaşi nume, urmată de un dialog între editorul irlandez şi invitatul din Croaţia
• Lectură Lavinia Branişte – din volumul de proză scurtă Cinci minute pe zi (Casa de Pariuri Literare, 2011)
• Invitaţii serii analizează importanţa prozei scurte în economia editorială, cît şi a festivalurilor literare în difuzarea literaturilor emergente
• Open Talk
Vineri, 9 decembrie
Ora 18.00
Invitaţi din străinătate: Georgi Gospodinov (Bulgaria), Jean Mattern (Franţa)
Scriitori din România / Republica Moldova: Adina Rosetti / Mihail Vakulovski
Moderator: Ana Chiriţoiu
Programul serii:
• Prezentarea programului serii: Ana Chiriţoiu
• Lectură, în limba bulgară, Georgi Gospodinov – din cartea Un roman natural (Editura Cartier, 2011, traducere din limba bulgară de Cătălina Puiu)
• Lectură, în limba franceză, Jean Mattern – din romanul Lapte şi miere (Editura Polirom, 2011, traducere din limba franceză de Anca Băicoianu)
• Lectură Adina Rosetti – din romanul Deadline (Curtea Veche Publishing, 2010)
• Lectură Mihail Vakulovski – din romanul Tovarăşi de cameră. Student la Chişinău. Rockman (Editura Cartea Românească, 2011)
• Open Talk
• Cocktail, oferit de Centrul de Carte Germană
Tema ediţiei – editorial
Ţara mea adoptivă
Emma Bovary. O duduie care locuieşte în sîngele fiecăruia dintre noi, fie că vrem s-o recunoaştem, fie că nu... Mai abitir înrudiţi cu celebra doamnă din Tostes sînt scriitorii, numai că aici ceea ce pare ridicol în cazul „oamenilor de rînd“ se transformă în chiar raţiunea meseriei pe care o practică. Asta pentru că nu poţi proiecta lumi, nu poţi imagina destine, fără a trăi în permanenţă dorinţa de a fi altcineva. De bovarism ţine şi încăpăţînarea cu care organizăm acest Festival, ajuns la a patra ediţie. Dar, ca să ajungem la tema noastră, am vrea să aflăm de la invitaţii noştri care le este ţara adoptivă.
Paul Bailey a adoptat, deja de 20 de ani, o ţărişoară din sud-estul Europei, despre care ni se spunea în manualele şcolare că ar avea forma unui peşte. Personajele sale, deşi împart pîinea amară a exilului, sînt români bîntuiţi de fantomele trecutului, fantome proiectate de spectrul general al unei „ţări de bestii“. De ce o vedetă a operetei îşi simte cariera internaţională ca pe o mare ratare, de ce trecutul izbucneşte cîteodată din ţara bestiilor şi poate distruge viaţa unui om de valoare, dar şi a celor care îi sînt apropiaţi?
Cel care are norocul de a vorbi cu Mircea Cărtărescu despre literatura americană va observa în ochii săi o lucire pe care doar adevărata pasiune o poate naşte. Este şi aceasta o altă formă de adopţie, credem noi. Eşti adoptat de literatura pe care o iubeşti şi o adopţi, la rîndul tău, atunci cînd începi să scrii. În acelaşi timp, Mircea Cărtărescu este unul dintre scriitorii români care se simt confortabil în orice cultură, un homo universalis, aşa cum manualele ne-au învăţat că nu se mai fabrică în zilele noastre...
A doua seară a Festivalului e dedicată prozei scurte, o adevărată damă de provincie pe care se spune că publicul larg o ocoleşte, dar la care foarte mulţi rîvnesc. Da, pentru că e sofisticată, în ciuda aparenţelor, pentru că ştie cum vine treaba, pentru că, nu-i aşa, a cunoscut bărbatul, deşi nu a fost măritată, după gura tîrgului... Ca apărător al onoarei, avem un tînăr scriitor croat, Roman Simić, care continuă să trăiască în ţara sa (spre deosebire de mulţi alţi conaţionali, care, obligaţi de această Mare Damă numită Istorie, au fost forţaţi să scrie în altă limbă), să creeze şi să coordoneze un festival de literatură dedicat unei specii, la rîndul ei exilate din circuitul marii afaceri editoriale: proza scurtă.
Lui i se alătură un fenomen al pieţei de carte din marea insulă, pe numele său Declan Meade, un om care de ani buni de zile se încăpăţînează să promoveze, atît prin intermediul unei reviste (The Stinging Fly), cît şi prin cel al unei edituri, Cenuşăreasa numită proză scurtă.
Împreună cu ei, Lavinia Branişte, o tînără prozatoare din România, care a debutat în proză anul acesta, în cadrul unei edituri foarte curajoase, şi la fel de tinere, şi care ni se oferă pe post de studiu de caz.
A treia seară, cea mai eterogenă, îl are pe lista invitaţilor pe scriitorul bulgar Georgi Gospodinov, a cărui primă carte în limba română tocmai a fost lansată. Despre literatura bulgară, un critic literar, ca preambul al unei cronici despre Roman natural, spunea că ar fi ultima terra incognita dintre literaturile estului europei. Ea are parte de aceeaşi izolare pe care o cunoştea literatura română acum cîţiva ani. Este, oare, literatura bulgară progenitura unui postcolonialism pe care nu vrem să-l acceptăm?
Alături de el, un scriitor care este deja cunoscut publicului român: romancierul şi editorul francez Jean Mattern – îl provocăm să ne vorbească despre acest adevărat melting pot în care s-au adunat atîtea şi atîtea origini şi din care a rezultat un scriitor de o sensibilitate aparte şi un editor respectat în întreaga lume. Cel mai recent roman al său, Lapte şi miere, este iarăşi o apariţie nouă pe piaţa de carte autohtonă.
Adina Rosetti, autoarea deja celebrului Deadline, ne oferă portretul alienatului în societatea contemporană, a corporaţiilor, a aşa-zisului occidentalism infuzat cu forţa în venele unui popor de, nu-i aşa?, poeţi... Care e ţara ei adoptivă? Am putea spune că propria literatură, însă sîntem convinşi că ne aşteaptă răspunsuri mult mai interesante din partea autoarei.
Ultimul nostru invitat, scriitorul basarabean Mihail Vakulovski, cunoaşte despre literatura română probabil mai multe decît majoritatea colegilor săi din partea asta a Prutului. În cazul lui, tindem să spunem că ţara adoptivă este într-adevăr una literară, o zonă magică unde două teritorii care împart, după unii, aceeaşi limbă, formează acea ţară adoptivă pe care o discutăm.
Cel mai important lucru, însă, este faptul că timp de trei zile, atît publicul, scriitorii invitaţi, cît şi organizatorii şi-au găsit o ţară adoptivă ideală: Muzeul Ţăranului Român.
Bogdan-Alexandru Stănescu