AncheTiuk de toamnă

eBOOK, audiobook, carte tradiţională. Ce preferaţi?

Acum ce citiţi – o carte de hîrtie, un eBOOK sau asculţaţi un audiobook?

Liviu ANTONESEI

Sînt un cititor de tranziţie

Sînt un cititor de tranziţie, dar un cititor! Asta înseamnă că mă strădui să citesc în orice formă găsesc o carte sau un altfel de text care mă interesează. De bună seamă, din pricina vechimii în calitatea de cititor de cărţi „de hîrtie”, prefer acest mod de lectură, dar asta nu înseamnă că mă sinucid dacă nu o găsesc în forma cu pricina, m-am adaptat destul de bine şi la lectura prin intermediul tehnici electr-informatice. Însă, cum spuneam, sînt un cititor, aşa că nu am făcut vreodată experinţa audiobook-ului şi nici nu cred că o voi face. De altfel, sînt ceea ce psihologii numesc un tip vizual, aşa că am nevoie să văd un text ca să-l înţeleg cum trebuie şi, mai ales, să-l evaluez, să-i dau seama dacă e bun sau prost. Cînd eram tînăr, la cenacluri, nu-mi puteam face o idee privind valoarea textelor ascultate acolo, trebuia să şi văd dactilograma acestora. Sigur, îmi place să ascult poezia citită de poeţi pe care însă deja îi cunosc, îmi plac, mai rar, şi poezii recitate de actori, îmi plac adesea anumite voci, dar pentru lecturile genuine, ca să spun aşa, trebuie să-mi utilizez  ochii.

Ce citesc acum? Două romane în fomat clasic şi o lucrare de doctorat în format electronic. Şi ascult ceva, dar nu un audiobook, ci nişte preclasici italieni, după o şedinţă de blues şi nişte colinde cîntate de regreatul meu prieten Ion Zubaşcu. Am gusturi foarte eclectice – dar bune!