AncheTiuk

Ai avut vreo perioadă a foamei în viaţă? Cu ce asociezi foamea?

 Stoian G. Bogdan

 Foamea... această realitate irefutabilă a scriitorului român, este un balaur care mă curtează în fiecare zi. Cred că orice scriitor român care își confirmă statutul cu cel puțin o carte valoroasă în contextul social-cultural al vieții sale trebuie să primească din partea Ministerului Culturii o casă spațioasă scutită de la plata cheltuielilor și o pensie lunară decentă, care să îi permită scriitorului un nivel de viață corespunzător fanteziilor lui, întrucât scriitorul e ceva între persoană cu handicap și parlamentar ca statut, așa că trebuie subvenționat total. Fiecare cuvânt al lui e în folosul comunității, în folosul evoluției, emancipării, e scris cu aur pe bune. 

Există cărți care confirmă și afirmă realitatea mizeră a scriitorului român, cărți premiante, dezbătute în revistele culturale ale prezentului, cărți a căror valoare pentru patrimoniul cultural românesc, pentru identitatea națională, este inexorabilă. Administrația trebuie să-și amintească faptul că scriitorul este o persoană nobilă, nu un terchea berchea, cum tinde dumneaei să creadă. 

Pe de altă parte, nici noua generație de scriitori nu face nimic în vederea reafirmării dreptului ei renegat după șmecheria petrecută în ’89. Atunci, marele perdant a fost scriitorul. Deși noul președinte până atunci fusese director de editură. Să se fi răzbunat, oare, pentru anii petrecuți la munca de jos:D…

Cred că noi, ăștia care ne dăm scriitori, ar trebui să ne unim conștiințele și să avem împreună o inițiativă fără eșec. Altfel ce rost au discuțiile despre foame?