V. Leac

 „Toţi sînt îngrijoraţi”

Ed. Tracus Arte, Bucureşti, 2010

 

 

S. face o anchetă

 

.Ce este literatura?

Literatura este o carte pe care doamna învăţătoare o bagă în poşetă.
(B.A 8 ani)
Mie îmi plac desenele.
(F.M 6 ani)
Literatura este pentru copiii săraci care n-au calculator.
(C.T 10 ani)
Literatura este acasă la bunica în dulap.
(K.I 9 ani)
Literatura sînt resturi de mîncare.
(A.G 6 ani)
Literatura este Răţuşca cea utîtă.
(T.M 8 ani)
Literatura este ceva...este ceva...
(I.S 7 ani)

Ce este un geniu?

Geniul este un om mic care intră pe uşă.
(M.D 6 ani)
Este un domn cu diplomat care are pe banchetă o păpuşă şi o broască ţestoasă.
Broasca este moartă pentru că aşa vrea doamna cu buline.
(J.B 8 ani)
Un geniu este un om care ştie tot.
(C.L 8 ani)
Geniul vine din Africa. El intră in casele oamenilor prin canale streine.
(A.S 7 ani)
Geniul este pe cale de dispariţie. Se găseşte în gheaţă, pe insule dispărute şi în
pantofi.
(A.S 7 ani)

Ce este inspiraţia?

Inspiraţia vine o dată cu trecerea timpului.
(D.V 7 ani)
Inspiraţia este Duhul care îţi intră în sînge, merge în creier şi îţi şopteşte la ureche ce ai de făcut.
(G.P 8 ani)
Inspiraţia este cînd mă ajută sora mai mare la lecţii.
(A.P 7 ani)
Inspiraţia este cînd nu ai ce face cu aerul.
(S.P 8 ani)
Cînd stai prea mult în baie, inspiraţia se vede la geam.
(A.G 7 ani)
Dacă vorbeşti cu cîinele, inspiraţia intră în el şi dă din coadă.
(M.T 9 ani)
Noi locuim la etaju 4. Nu avem inspiraţie.
(D.L 7 ani)

Ce este un autor?

Un autor este la televizor. El a fugit. S-a ascuns.
(C.D 7 ani)
Este nenea Costel care frige castane.
(M.L 6 ani)
Autorul este un om gras.
(I.R 7 ani)
Autorul înseamnă să fii activ.
(B.P 10 ani).

 

 

 

S. citeşte un posibil poem de Constantin Acosmei

.stau în ploaie
cu mîinile în buzunare
număr maşinile
care mă stropesc.

 

 

 

bilete de sinucigaş

 

Dragul meu prieten,
Mama mi-a cumpărat o cămaşă maro.

Eu nu suport aceasta culoare. Nu pot s-o refuz.
Distruge biletul!

Dragul meu prieten,
Nu am nici un motiv întemeiat. Totuşi, m-am gîndit mult, trebuie s-o fac.

Înghite biletu, nu vreau să afle nimeni adevăratul motiv.

Adio!

Dragul meu prieten,
Nu îmi pot permite un pistol, aşa că voi folosi un creion chinezesc.

Cred că e destul de lung să ajungă la inimă.

Cu respect,

prietenul tău loial.

Nu am bani de frizer...adio prietene!

Dragul meu prieten,
Am încercat din nou. E de-a dreptul comic, m-a pufnit rîsul.

E atît de simplu. Te rog să încerci şi tu. N-o să-ţi pară rău.

Citeşte cu atenţie şi urmează instrucţiunile.

Aruncă biletu la

.

 

Dragul meu prieten,
Mama m-a surprins... a zis că mă spune la tata.

Nu mai pot da ochii cu el.

Arde biletul!

Dragul meu prieten,
Crede-mă, e atît de plictisitor să fii manierat.
Fă ce vrei cu  biletu!

Dragul meu prieten,
Să ştii că bunica m-a sărutat pe gură. E prea mult pentru mine.
Arde biletu!

Dragul meu prieten,
M-am bărbierit, iar din neatenţie mi-am tăiat aluniţa.

Soţia nu mai vrea s-audă de mine.
Păstrează biletu. Adio!

Dragul meu prieten,
Inundaţiile ne-au distrus micuţa noastră casă.

Guvernul a construit una mult mai confortabilă.

Din păcate în noua casă nu-mi găsesc liniştea, nu pot dormi.

Memorează biletul!

 

 fără obligaţii                                                                

 

.mi-am privit mîinile

acum îmi dau seama că totul a fost varză

M. îţi instala xp şi eu tot repetam   este imposibil

după o sticlă de vin  am început să ne analizăm vîrsta

să ne-ntrebăm    ce efect au prăjiturile şi ţigările

asupra profesiilor care solicită şezutul

mi-ai spus că vei  fi corectă cu mine

c-o să împărţim totul pe din două

chiar şi borcănelele pentru condimente

dragostea noastră se învîrtea în jurul unor discuţii de specialitate

 

acum sînt într-un parc în faţa fabricii de vagoane

iar în spatele meu într-un corcoduş

sînt trei copii care vorbesc despre ghiozdane

am început să dau telefoane ca disperatu

să mă apropii cumva de realitate

pînă la urmă i-am lăsat pe copii acolo în corcoduş

pe drum am încercat să improvizez un cîntec:

 

cînd se va termina tot petrolu

tu te vei întoarce la mine

cînd se va termina tot gazu

tu vei fi din nou cu mine

cînd se va termina petrolu

mercedesurile vor preda cheile

şi lumea va deveni un pic mai tristă

cînd toate fabricile se vor închide

şi toate băncile vor da faliment

cînd se vor termina toţi banii

te vei întoarce la mine

 

în boul roşu am întîlnit un ţigan eclectic care propovăduia reîncarnarea

mi-am zis c-o să mă plimb toată noaptea prin oraş

în dum-dum m-am împrietenit c-o unguroaică roşcată şi c-un instalator

cu ei am avut o discuţie foarte interesantă despre adam şi eva

m-am mai plimbat o oră

la ghereta muncitorul grăbit am băut o cafea

şi i-am turnat vînzătoarei o tonă de minciuni

că mi-a ars casa şi-am rămas pe drumuri 

că sînt singurul supravieţuitor

şi alte tîmpenii de genu ăsta care i-au smuls cîteva lacrimi

printre suspine mi-a povestit că şi ea a fost jefuită

că i-au spart hoţii casa şi i-au furat 54 de oiţe din pluş

întreaga ei colecţie   îţi dai seama   sînt dărîmată

am mai dat o tură prin boul roşu 

în final am adormit în staţia de tramvai

sprijinit cu capu într-un afiş.

 

 

DEZOSATA

 

.cînd mergi pe stradă, paşii purtîndu-te unde vor, şi în cap îţi sună zgomotul a 100 de ştampile şi ai senzaţia că ai aţipit, deşi mergi pe stradă de nu ştiu cît timp şi nu mai ştii la ce te gîndeai şi, pentru moment, intri în panică, pentru că ştii că cineva, din spatele unei perdele te filmează; şi atunci începi să-ţi pipăi buzunarele după chei; şi imediat ai senzaţia că n-o să mai găseşti nimic niciodată; în clipa asta simţi o mînă pe spate şi în clipa următoare transpiraţia ţi-e deja pe frunte şi şopteşti ceva ce nu auzi nici tu. Nu te speria. E dezosata.

 

cînd dormi şi te trezeşti brusc, te trezeşte zgomotul unui pahar spart, aruncat de undeva de sus pe asfalt, poate de la ultimul etaj; şi te gîndeşti pentru o clipă: o fi aruncat cineva cu un pahar de apă după un cîine...şi automat, în clipa urmatoare, îţi trece prin minte: cine să arunce cu un pahar la ora asta, doar eu locuiesc la ultimul etaj; sînt în pat şi dorm; şi nici un geam nu este deschis, deşi ai senzaţia că este deschis – perdeaua  se mişcă şi ea. Nu te speria. E dezosata.

 

 

cînd stai singură în bucătărie şi fumezi, fumezi dintr-o pornire autodevoratoare;

şi te gîndeşti că şi alţii - cei mai mulţi - mănîncă tot dintr-o pornire cumva asemănătoare: ai impresia că vor să se sinucidă mîncînd; şi aşa cum stai şi fumezi (poate că eşti nervoasă sau agitată, nici tu nu-ţi dai seama) auzi telefonul sunînd; acum ţigara iţi tremură între degete; ai senzaţia că telefonul n-o să înceteze niciodată; şi nu ai nici un chef să răspunzi, de fapt nici nu poţi răspunde; ai prefera să crăpi în clipa asta decît să mai auzi sunetul telefonului. Nu te speria. E dezosata.

 

dacă visezi că eşti încurcat într-o pădure de vareci, şi în jurul tău înoată/plutesc tot felul de vietăţi şi obiecte; dar cel mai agresiv ţi se pare că este un aspirator pe care cineva a scris FAKIR; şi tu încerci să ieşi la suprafaţă (eşti conştient că eşti foarte aproape de suprafaţă, pentru că vezi lumina soarelui deasupra apei), dar varecii ţi se înfăşoară în jurul tău, pentru că mişcările tale sînt dezordonate  şi nimeni nu se găseşte în pat lîngă tine ca să te trezească, iar icoana-calendar de pe noptieră, pe care ţi-a dat-o ieri o fetiţă, nu te poate trezi – acum vezi cum se apropie şi vidrele. Nu te speria. E dezosata.

 

cînd te îndrepţi spre piaţă întrebîndu-te dacă umflatul baloanelor poate fi un mod de a te droga; şi cum mergi aşa treci pe lîngă geamurile uriaşe ale băncii din colţ, abia te poţi abţine să nu te priveşti în oglinda lor, şi-ţi pui problema că tipele frumoase şi serioase, cu un aer dulcic, n-ai cum să le vezi: ele stau ascunse în bănci şi lucrează la credite, calculează; şi ăsta-i adevăratul motiv pentru care pielea lor este atît de albă; ele nu se expun la soare niciodată; şi cum mergi aşa mai departe cu gîndul, de data asta, la filme istorice şi SF., ţi se face pielea găinii cînd priveşti mîinile oamenilor din piaţă, cum stau ele întinse, te gîndeşti că o mînă din asta, într-o bună zi, te-ar putea atinge şi în locul ăla s-ar aşeza imediat o muscă; acum privirea ţi-a căzut pe un breloc şoarece cu tricou; şi în clipa asta simţi cum cineva te împinge de la spate. Nu te speria. E dezosata.

 

 

 

inbox 

 

 .Oricît m-am străduit nu am găsit o formulă mai potrivită – e drept, nici nu am depus în sensu ăsta eforturi uriaşe – aşa că îţi scriu în grabă, în scurta pauză de aerisire a camerelor:

Dragul meu Răsfăţat Durduliu,

dintre toate promisiunile pe care mi le-ai făcut – şi zău, sînt o droaie – doar una ai dus-o pînă la capăt. Nu mă deranjează faptul că eşti un afurisit umflat cu atenţii, dar nici nu pot spune că sînt o norocoasă cu un individ de teapa ta. În final o să afle toţi

c-o urăşti pe Alina şi - ţineţi-vă bine! - că în fiecare joi dimineaţa îţi înfunzi urechile cu staniol, că le răspunzi celor care te privesc (ştii tu la ce mă refer, la păcătoasele tale de maţe) cu: Nu. Sînt doar zvonuri. O să urlu în gura mare…of, nici nu mai ştiu cu ce să încep: Cu Maica Domnului de la oglinda retrovizoare? Sau cu Cina cea de taină văzută din spate? (ideea asta cu Cina cea de taină văzută din spate mi-a plăcut). Cînd mă gîndesc la tine mă simt ridicolă şi amărîtă ca o bandă scoci pentru oameni zgîrciţi. Dacă te pricepi la calculatoare nu înseamnă că eşti un băieţaş deştept aşa cum crezi tu. Cînd te-am întrebat: cu ce-i mai presus ortodoxia decît coca cola? Răspunsul tău a venit cu întîrziere, şi atît de încet l-ai spus de parcă ai fi fost botezat într-o biserică gonflabilă. Nu zic că nu ai şi tu momente cînd eşti simpatic, însă degeaba, momentele astea mai mult te ocolesc. Am impresia că pentru tine nesimţirea este o stare de confort. Să ştii, vorbesc serios, dacă nu-ţi duci pînă la capăt promisiunile, într-o bună zi am să te las baltă – tîmpitule! şi n-o să mai fie timp, nici pentru regrete, nici pentru altceva. De data asta sînt cît se poate de serioasă.

 

Cu nelinişte,

Inima ta tristă şi depravată.

 

 

 

max o max

 

.Cred şi eu că ţi-a prins bine burtiera. E ceea ce trebuie să simt şi eu în mod normal. Ştii cînd apar prima dată căpşunile şi ţi-e poftă că nu ai mai mîncat d-un an? Sau zmeura? Prima pe care o pui în gură are ceva special. O guşti, e ca şi cum n-ai mai fi gustat niciodată zmeură. Vezi că lumea încă mai face cadouri spontane? Fii atent: am fost ieri la un centru comercial şi am belit ochii aproape 4 ore, aveau tot felul de mîncăruri, de nici n-am ştiut ce sînt. Erau 2 tipe îmbrăcate în plastic care făceau reclamă la aspiratoare. L-am văzut pe O.; să vezi ce palpitaţii m-au apucat. După prînz am fost puţin ameţită, poate din cauza salatei de legume. Acu mă gîndesc la ceva nefolositor şi rezistent. Cred că ar trebuie scuturat un pic (zic de O); cineva ar trebui să-l apuce de guler şi să-i tragă vreo 2 palme pt. binele lui. Stai liniştit, ţi-am primit mesajul, dar nu-ţi mai răspund la telefon cînd ai tu chef. Dacă nu-ţi răspund să ştii că sînt vraişte. Aştept să-mi povesteşti pe îndelete, atunci cînd prinzi undele, cum e; mor de curiozitate: oraşul, camera, ce faci exact, omenii sînt ok? Pune-ţi curu pe-o bancă şi vorbeşte-mi. Las, nu te mai gîndi , poate sunt moştenitorii celor pierduţi pe mare. Sînt frîntă. Tocmai ce-am venit de la un film la care-am plîns ca o florăreasă. Cred c-am slăbit vreo 5 kile. Desigur, acum vorbeşte alta în locul meu. Aştept vesti. Fii cu antenele ridicate, socializează.