Ruxandra CESEREANU
Anti-chimbal 9
Propovăduiește Julian Barnes neliniștitul și neliniștitorul: Abia mai târziu descoperim ce credem într-adevăr despre dragoste. Ne-o reprezentăm ca pe o forță activă. Dragostea mea o face fericită; dragostea ei mă face fericit; cum ar fi cu putință să ne înșelăm? Ei bine, ne înșelăm. Nu facem decât să evocăm un fals model conceptual. Acesta sugerează că dragostea este o baghetă fermecată, capabilă să dezlege nodul cel mai strâns fără ajutorul mâinilor, să umple jobenul cu batiste și apoi să dea drumul unui stol de porumbei. Numai că acest model nu provine de pe tărâmul magiei, ci din domeniul fizicii atomice. Dragostea mea nu are cum s-o facă fericită; ea este în stare doar să declanșeze înăuntrul ei capacitatea de a fi fericită. Iar în felul ăsta lucrurile par mai ușor de înțeles. Din ce motiv nu pot s-o fac fericită, din ce motiv nu poate să mă facă fericit? Simplu: reacția atomică pe care o așteptăm nu are loc, raza cu ajutorul căreia bombardăm particulele se află pe o altă lungime de undă.
Este amuzant (un tic prețios) să constați că totul depinde, la nivelul zeflemelei amoroase, de un model conceptual sau de altul. Cum spuneam și altădată: Mr. Barnes este sâcâit și nesatisfăcut exclusiv de ideea de dragoste, întrucât (după cum am constatat deja într-un alt episod antichimbalic) starea de dragoste nu o poate controla și supune (și, neputând face acestea, nu o poate decoji, decanta etc.). În citatul de mai sus, autorul introduce, însă, un fals prieten: fizica atomică. Iar aceasta, nu-i așa, se opune magiei (și romantismului). J. B. introduce un criteriu așa-zis științific de măsurare a dragostei și a fericirii/nefericirii, în funcție de care dragostea și partenerii depind de particule, raze, reacții atomice și lungimi de undă. Dacă lucrurile ar sta într-adevăr astfel, atunci ar trebui ca, atunci când vorbim despre dragoste, să-i studiem mai întâi pe Bohr, Pauli și Heisenberg – numai că nu ne este prea la îndemână, mai ales dacă provenim din umanioare. Norocul nostru este că aproape toți suntem familiarizați cu Einstein. Și ajunge atât. Inclusiv pentru a pune capăt comentariului antichimbalic de acum asupra vorbelor șăgalnice ale domnului Barnes.
- sauribalic spune:
iulie 24, 2010 la 12:26 pm
Dacă am vânători şi fizica nucleară, ar însemna că atunci când radonul sentimental se dezintegrează, poţi face cancer la dragoste:)
- mesmeea cuttita spune:
iulie 24, 2010 la 12:40 pm |
… sau ciuma bubonica la dragoste, parca-i mai potrivit si mai desuet, daca este sa bemolam chestiunea sentimentala in chip doftoricesc!
(ar fi nevoie de manusi igienice de cauciuc, botnita farmaceutica la gura si boneta de protectie)
o ora25 spune:
iulie 24, 2010 la 4:53 pm |
“dragostea în vremea ciumei bubonice” – ar fi o replică straşnică!
§mesmeea cuttita spune:
iulie 24, 2010 la 5:02 pm
eu sunt fascinata de particula post-, prin urmare sa fie dragostea in vremea ciumei post-bubonice
§ora25 spune:
iulie 24, 2010 la 6:49 pm
Post-pestis pestilentior peste est!
- sauribalic spune:
iulie 24, 2010 la 1:07 pm |
sau o ciumă pulmonară, contagioasă prin oftatul îndrăgostiţilor:)
- mesmeea cuttita spune:
iulie 24, 2010 la 1:40 pm |
poate fi si tuberculoza la inima sau osteoporoza la ventricole! (de toate pentru toti)
- sauribalic spune:
iulie 24, 2010 la 1:46 pm |
domnul Barnes cred că purta o botniţă fericeutică prin propiile scrieri. era prea sceptic să n-o poarte.
o mesmeea cuttita spune:
iulie 24, 2010 la 3:44 pm |
sau poate purta casti impotriva zumzetului poluant-romantik! nu-i de mirare ca a surzit
- venerandco spune:
iulie 24, 2010 la 2:24 pm |
sunt de acord cu ideea ca “a iubi pe cineva” nu inseamna “a-l face pe acel cineva fericit”. Si da, ar trebui sa studiem niscaiva fiziceala ca sa intelegem intrucatva dragostea
- mesmeea cuttita spune:
iulie 24, 2010 la 3:45 pm |
uh, cu fiziceala e ca si cu scepticismul angelik, ceva de genul acesta
- venerandco spune:
iulie 24, 2010 la 4:02 pm |
de fapt, daca stau sa ma gandesc bine, conceptul de dragoste nu exista in afara principiului de incertitudine heisenbergian. si, cum dragostea reala a fost surclasata de cea imaginara/fictionala, nazuim ca macar suma istoriilor dragostelor imaginare sa se intersecteze cu realitatea!
- mesmeea cuttita spune:
iulie 24, 2010 la 4:36 pm |
ma intreb cum ar putea teoria spinului a lui pauli sa rezolve chestiunea dragostei, daca fiziceala e chiar atat de la ordinea launtrului si a simtamintelor? fiindca in cazul lui heisenberg lucrurile sunt mai usor de manageriat, daca incertitudinea ar putea fi un no man’s land inclusiv pentru certitudine
- sauribalic spune:
iulie 25, 2010 la 9:25 am |
Eu am auzit că teoria spinului s-ar aplica numai la particulele sângerânde din talpa dragostei. Ceea ce înseamnă că trebuie să fie una bătătorită.
- mesmeea cuttita spune:
iulie 25, 2010 la 9:34 am |
hatra chestiune si perceptie!
dar cu talpile e mai complicat, intrucat se poate si ghici in ele (fiindca exista linii ca in palma)
- sauribalic spune:
iulie 25, 2010 la 10:19 am |
Am ghicit şi eu o dată în talpa piciorului de vers. A fost extenuant, am slăbit foarte mult. Şi cum nu era vizibil decât cu ochiul întemniţat, a trebuit s-mi măsor talia cu un centimetru antic. Nici nu mai vreau să-mi amintesc; să spun ce-am spus, nici atât.
- mesmeea cuttita spune:
iulie 25, 2010 la 10:25 am |
sauribalic(a) are umor cat casa, ceea ce-i grozav! ii recomand, de aceea, sa se intieze in teoria paulica (si nu paulina a) spinului, ca sa deprinda cum sa ia spinul cu pricina din ochii celor fara umor!
cat despre arta slabitului, ne-o dorim cu totii 
o ora25 spune:
iulie 25, 2010 la 10:36 am |
(şi vine cu aşa o poftă că îţi vine să pui mâna pe cartea de bucate)
§mesmeea cuttita spune:
iulie 25, 2010 la 10:39 am
sa trecem, deci, la paine si apa…
- Jurnalul ipohondrului spune:
iulie 26, 2010 la 8:25 am |
dragostea poate este o chestie conceptuala, poate ca e si cel mai oribil cosmar pe care l-am putea avea in viata insa e mult mai deziderabila decat moartea care pana la urma e traiectoria finala a celei dintai, intr-un fel un continuu post-dragoste. cuvantul dragoste este pur conceptual insa ceea ce el induce nu este nicidecum conceptual.
- mesmeeacuttita spune:
iulie 26, 2010 la 11:37 am |
intru totul de acord (aproape)