„Optăm pentru comunicarea pe viu, la concerte!!!”,

interviu cu ZDOB ŞI ZDUB,

realizat de Arina Creţu & Mihail Vakulovski

 

 

 - Abia v-aţi întors din Rusia de la lansarea noului vostru album, „Vin alb / Vin roşu”. Cum l-a primit publicul moscovit, care e foarte răsfăţat, ruşii avînd un rock foarte puternic cu o tradiţie extraordinară? Şi în general cum a fost la Moscova? Aţi pregătit ceva special pentru lansare?

 Roman: Călătoria a fost foarte veselă!!! Şi, da, am avut un program special de vin alb şi roşu. Pe lângă programul nostru obişnuit, s-au cântat aproape toate piesele de pe albumul nou. Dar mai întâi a fost o conferinţa de presă, unde, împreună cu Mihai, nu doar răspundeam la întrebările jurnaliştilor, dar am pregătit şi mămăliguţă cu mujdei şi tocăniţa. Totul s-a mâncat rapid. Normal, se servea vin. Apoi în Clubul B2 a fost un concert în stil Omar Khayyam!!! În culise au fost foarte mulţi prieteni, vin... dar noi deja, după conferinţă, eram bine-dispuşi.

Şi publicul... reacţia lui a fost ca erecţia noastră... dar aşa e mereu, cum cânţi, aşa te şi primesc. Publicul răsfăţat nu cred că vine la concertele noastre. Totul a fost minunat... doar că încă nu simţim foarte bine piesele noi, le-am cântat în faţa unui public pentru prima dată.

Printre altele, acum am un fel de blog pe site-ul nostru, www.zdob-si-zdub.com, „Notele lui Roman” se numeşte secţiunea, şi acolo aşa am scris despre prezentare:

Păcat, în club nu au fost aduse butoaie cu vin alb şi roşu
În culise, prietenii...
au adus de la “La Taifas” (restaurant cu bucătărie moldovenească din str. Octombrie Roşu) - roşu,
Se bea cu uşurinţă, dar să te ridici de la masă nu mai e aşa de uşor
Concertul urmează...
cântă Cuibul, nu e plictisitor,
În faţa scenei un boxeur chel,
seamănă cu un fan Chelsea
Zâmbeşte, înălţă mâinile spre cer...
Încearcă să danseze
Atmosfera este bună

E haos în culise

Totul s-a amestecat

Prieteni
Conaţionali
Iubite

Patrioţi

Colegi de clasă

Chelneri...
Se fumează
Boxeurul a dispărut
L-au scos agenţii de pază...
Primul concert mereu e crud
Dintre invitaţi nimeni nu a venit
E.Vitorgan, S.Mihalok, A.Sklear, trupa Jasnyi Denj,
Artiştii sunt mereu ocupaţi...
A intrat şi un prieten de suflet (voce la TV)
Voi fi, zice - prezentator!
Cântăm – sunetul e greu
Şi sună tare,
Pe scenă sare o domniţă
Mă gândesc, trebuie cumva

Să o implic
E beată
O iau de talie, valsăm, doar că mai repede
toate astea
pe „Nunta extremală”, şi la final o pun

pe scenă
ea cade
Mă culc lângă ea pe scenă, continuu să cânt şi dansăm întinşi pe scenă...
Apoi ea dispare...
bis
Prezentatorul
De asemenea
A întrecut măsura cu cognacul şi
Publicul e dezorientat
Normal, nimeni nu a recunoscut vocea
Lui, ieşi afară!
El urlă în microfon
În general, concertul s-a întâmplat deja
Şi a fost vesel...

La noi în sat erau o sută de cântece despre vinul roşu
şi doar o melodie despre vinul alb:
- O, tu, vin alb!
de ce nu eşti roşu? (cred că e dintr-un un film)

 

- Povestiţi-ne cîte ceva despre noul album, „Vin alb / Vin roşu”. Cum aţi gîndit acest album? Unde şi cînd l-aţi înregistrat?

Roman: Aveam o mână de piese pe care nu le mai lansasem şi ne-am gândit – de ce nu le-am lansa? Şi, iată, ne-am ales cu „Vin alb / Vin roşu”. Jumătate din piese sunt coveruri pe care le-am făcut pentru diferite proiecte, emisiuni TV şi radio, în Rusia şi Ucraina. Apoi sunt câteva piese proprii mai vechi, hituri, pentru care am făcut şi versiune rusească. Şi sunt trei piese noi. Global vorbind, albumul nu are vreun concept, dar îl caracterizează faptul că e integral în limba rusă. Piesele au fost înregistrate pe parcursul a circa zece ani şi în locaţii diverse... majoritatea în Chişinău, dar şi în Hamburg. Featuringurile au fost înregistrate de artiştii respectivi la Moscova, Kiev, adică s-a lucrat la distanţă.

 

- Cine vă face grafica? Sînteţi mulţumiţi de album, cum arată, cum sună etc.?

Roman: Grafica e făcută de un prieten de-al nostru, Yuri Savranski, cu care lucrăm de mai mult timp. Ne place cum arată albumul, simplu şi original. Dar sunetul e diferit... piesele fiind din diferite proiecte, uneori adaptate şi înregistrate doar în câteva zile, că era urgent. În general, suntem dispuşi să remodelăm toate piesele la nesfârşit, dar...

Tratăm acest album cu umor... că şi el e vesel şi distractiv.

 

- Fanii voştri din România de unde pot achiziţiona „Vin-ul...”? Vor avea posibilitatea să-l asculte şi live?

Roman: Şi eu vreau să cumpăr câteva exemplare. Nu ştiu de unde. Probabil doar din Moscova, deocamdată. Pe site-ul nostru se pot asculta toate piesele de pe album, dar e plăcut să ţii albumul în mâini şi să-l asculţi în maşină... nu ştiiiiuuuuuuu.

 

Management Zdob şi Zdub: Momentan e disponibil în câteva reţele de magazine specializate, în Rusia, şi în câteva magazine online, dar din păcate site-urile sunt doar în versiune rusească, deşi fac livrare şi în afara Rusiei. Vom încerca să fie şi în vreun magazin online în limba engleză. Urmăriţi site-ul formaţiei pentru detalii. De asemenea, albumul se va vinde şi în timpul concertelor de prezentare. Planificăm să facem o prezentare şi la Bucureşti.

 

- Sînteţi invitaţi la multe proiecte din Rusia, festivaluri, programe TV sau radio, chiar şi pe „Vin alb / Vin roşu” existînd cîteva piese care au apărut în urma unor astfel de super proiecte. Consideraţi că aveţi o popularitate mai mare în Rusia decît în Moldova?

Roman: Noi nu ne prea estimăm popularitatea.... Habar n-am unde avem mai multă popularitate, dar ce contează?! Important e să facem piese bune!!! În general sunt o mulţime de show-uri, însă puţine dintre ele sunt cu adevărat interesante.

 

- Dar de publicul din România ce ziceţi?

Cum se deosebeşte publicul românesc de cel din R.Moldova?

Dar de cel din Rusia? din Europa de Vest? Recepţionează diferit anumite piese?

Roman: Pretutindeni e publicul nostru. Nu facem diferenţe. Apoi, oriunde cântăm, e şi public din Moldova şi România, pentru că ai noştri sunt răspândişi prin toată lumea. Şi oamenii reacţionează bine la mesajul pozitiv, dar, desigur, sunt momente specifice... e normal ca anumite piese să-i atingă pe unii mai mult decât pe alţii.

 

- Site-ul vostru are şi blog, pe care postaţi şi piese de pe noul album, care pot fi ascultate chiar dinaintea lansării albumului. Cît de important e pentru voi internetul?

Roman: Ca şi pentru toţi oamenii, e o metodă eficientă de comunicare, informare etc.  

Mihai: Internetul e al doilea televizor şi radio... unde poţi în mod selectiv să asculţi şi să te uiţi la ceea ce doreşti şi îţi place. 

 

- Ce părere aveţi despre downloadarea muzicii de pe net?

Roman: Aici e o situaţie cu două capete. Sau diverşi neni de la casele de discuri fac bani pe seama ta sau dai posibilitate tuturor să-ţi descarce muzica. Într-un fel, oricum eşti în pierdere.

Rezultatul – muzicianul e în rahat. Dar normal că vrei să faci bani de pâine, ce-ţi rămâne ca muzician e să cumperi bilet de tren şi să mergi în turneu. Pe de altă parte, Internetul e considerat un fel de zonă liberă. Dar asta este o iluzie... Eu optez pentru comunicarea pe viu, la concerte!!!

Mihai: Fireşte că asta nu e corect, deoarece e plăcut să ţii în mâini creaţia unei formaţii, un produs final în care se reflectă şi imaginea trupei, prin arta grafică şi calitatea sunetului. Produsul fizic e un purtător preţios pe care îl poţi face cadou omului drag, prietenilor etc. Ascultând un produs calitativ, putem dezvolta gusturile noastre, putem înţelege anumite nuanţe care altfel ne scapă. Dar downloadarea muzicii are şi o parte pozitivă. E posibil să obţii rapid multă muzică de calitate mediocră, asculţi, te umpli de idei şi influenţe, ca să creezi ceva nou la rândul tău. Vrem noi sau nu, dar Internetul ajută la răspândirea muzicii pe care, posibil, în alte timpuri nu am fi ascultat-o. Mi-aş dori să se creeze un fel de asociaţie online a muzicienilor unde membrii să se împartă între ei cu muzica lor.

 

- Care e ultimul album cumpărat de voi?

Ultimul album ascultat?

Ultimul album ascultat care v-a plăcut?

Roman: Ultimul meu CD e un cadou, Creedence – the best – bombă!!! Înainte nu-i ascultam, dar cu ocazia asta i-am cunoscut mai bine.

Ultima oară am ascultat Concha Buika, îmi place astfel de muzică.

Dar, de fapt, ascultăm multă muzică pe youtube...

Mihai: În ultimul timp nu cumpăr muzică, prietenii mi-o aduc de peste hotare. Ieri am ascultat Empire of the sun şi pe Youtube m-am uitat la Rammstein live la Rock am Ring. Din ultimele trupe care mi-au plăcut sunt Animal Collective şi Electic Six.

 

- Cum e viaţa culturală la Chişinău? Se deosebeşte mult de ce se întîmpla la începuturile carierei voastre, cînd editaţi „Hardcore Moldovenesc”?

Roman: Viaţa culturală de la Chişinău e foarte specifică, dar, desigur, am dori mai mult. Din păcate, nu prea avem timp să ne implicăm, dar reuşim să vedem multe la festivalurile la care participăm. Recent am văzut Korn, Molotov. În Europa e mult mai multă muzică şi au loc multe evenimente culturale. În Moldova informaţiile, noutăţile vin cu întârziere. Din acest punct de vedere nu avem mediul şi concurenţa necesară. Din păcate, şi graniţele sunt greu de trecut. Pentru a participa la evenimentele din afară trebuie să te chinui cu vizele, ceea ce nu e chiar cea mai plăcută ocupaţie pentru un artist.

 

- În afară de „Vin alb / Vin roşu” pregătiţi şi un alt album, la care lucraţi şi din care aţi înregistrat deja o parte la Berlin. În ce limbă va fi acest proiect? Cum se va numi? Ce ne puteţi spune despre el?

Roman: Va fi în limba română şi engleză. Deocamdată nu are o denumire exactă. Să încerci să spui ceva despre el înseamnă să nu spui nimic. Mai întâi trebuie ascultat. E altfel. Acum abia terminăm lucrul la el.

 

- Cît de diferit va fi acest viitor album de „Vin alb / Vin roşu”? Dar de celelalte albume ale voastre de pînă acum? E mai aproape de „Hardcore moldovenesc” sau de „Ethnomecanica”, să zicem?

Mihai: E diferit, altfel faţă de toate albumele noastre de până acum. Încă trebuie să ne obişnuim cu el, dar în acelaşi timp pot să zic că, da, acum ne simţim organic. Viitorul album ne dă un impuls, energie pentru a ne simţi un colectiv unit. Deja s-a format o aură, încât pe scenă e suficientă o privire şi ne-am înţeles. Datorită lui am reuşit să ieşim din prizonieratul stilului cu care şi noi, şi publicul s-a obişnuit. Creând acest album, am atins un nivel înalt de armonie în tot ce facem ca formaţie. O asemănare cu albumele precedente poate fi considerat faptul că nu am renunţat să combinăm diverse elemente muzicale, instrumente, stiluri. Dar piesele încă sunt în proces de dezvoltare. Cele făcute la începutul anului s-au schimbat până acum ca structură, melodicitate, ritm. Sunt piese magice care trăiesc cu viaţa lor şi nu le putem controla. Noi încă nu le-am ascultat suficient de mult, nu am reuşit să le trecem prin noi, să trăim cu ele. Dar vom avea timp să le facem parte integrantă a noastră şi să le transmitem frumos publicului. Lucrul cu un producător a fost o experienţă nouă pentru noi. El are ultimul cuvânt în toate. El are anumite viziuni şi noi încă nu am pătruns în sensurile sugerate de el, dar în orice caz ne place foarte mult ce auzim şi ne bucură schimbarea. Acum ne aflăm într-o stare de tranziţie dintr-o istorie în alta. Folclorul combinat cu hardcore şi muzica de veselie s-a transformat în ceva înţelept şi frumos, în poezie muzicală, ce caracterizează profesionalismul şi progresul nostru.

 

- Mulţumim, să vă bucuraţi de noile albume. Succes, norock!

- Mulţumim! Sperăm să se bucure şi alţii cu noi. Cele bune!

 

(octombrie 2010, Braşov - Chişinău, foto: Arina Creţu)