Liviu ANTONESEI

Cele şapte poveşti cretane

 

 Poveste filosofică. În metru antic

 

Nu, nu te poţi scălda de două ori în apa aceluiaşi rîu,

Niciodată acelaşi vînt nu va trece repetat prin frunzele

Chiparosului strîmb de ani din faţa hotelului coborît

Între noi din umbra altor ani, purtînd între ziduri alte chipuri.

 

Dar noi doi, eu şi tu, ne putem vreodată scălda în aceleaşi ape,

În pulsaţiile nemiloase ale aceleeaşi vagante mări?

Pot străluci, în acelaşi timp, aceiaşi stropi purpurii,

Aceeaşi apă sărată, primordială, poate lumina din adîncuri pieile

Noastre  jupuite sub bătaia aprigă şi tandră a razelor de amiază?

 

Uneori, asta se întîmplă, alteori s-ar putea întîmpla...

Niciodată hălcile timpului nu ies exact la socoteală,

Niciunul dintre noi nu s-a dovedit încă socotitorul perfect,

Iscoada infailibilă a vremilor noastre patibulare.

 

 

Afrodita pe coamele egeene. Poveste filosofică

 

Corp, corp perfect fără braţe în lumina albă a dimineţii de piatră

Lunecînd printre valuri ca o şalupă din lumile pierdute –

Apare, dispare din ape după o logică luminoasă

Care scapă clipei, care ironizează simţul comun.

Ca o nălucă despică brocartul greu al mării

Şi se pierde în zare spre nisipurile negre ale sudului,

Ocolind singuratecul, aprigul promontoriu –

În semn de rămas bun, îşi ridică sînii înspumaţi,

Frumoasele, absentele braţe de marmură sidefie.

Miracol de dinaintea creaţiei – de patru mii de ani,

Petrecîndu-se dimineaţă de dimineaţă...

 

 

Taurul venit de la nord. Poveste filosofică

 

Atunci, da! Atunci cînd taurul nordului va coborî

Peste pustiul ultramarin ca un taifun de neoprit,

Atunci, da, vor sfîrşi caznele minotaurului

Şi chiparoşii, smochinii şi dafinii vor exploda

În mii de jerbe, în spaime multicolore,

Peste întinsele cîmpuri de bazalt, siliciu şi cretă.

O clipă, cosaşii vor tăcea, pentru a intona apoi,

În glorie, marele imn al întoarcerii lui acasă –

În Mare Nostrum, pe covoarele de frunze

De măslini şi de laur.

Din spatele perdelelor de piatră, statornic răsună

Thalassa, thalassa. Thalassa, thalassa –

În glorie, în veci, în zadar.

De-a pururea pururi!

 

 

Aici şi acum, niciodată, mereu. Poveste filosofică

 

Aici trebuie să-ţi faci loc, mereu şi mereu, îţi faci loc –

O casă străpunge dintre stînci sau pluteşte parcă

Peste herghelia înspumată. Măslinul anevoie, chircit,

Se înalţă din pămînturile roşiatice în lumina de cretă.

Aici nimic nu e uşor decît vinul roz, apa ritmată

Şi dansul – mărturisind, toate, amintitele,

Difuzele, stăruitoarele mari dionisii.

Aici îţi faci loc, mereu îţi faci loc,

Cu încăpăţînare, cu mîndria poporului

De libere pisici ale Cretei.

 

 

Nicăieri. Poveste filosofică

 

Nicăieri nu mai e atîta înălţare

În scufundarea trupului în alt trup

Decît pe-ntinsele terase de calcar,

Pe cărările celui mai vechi pămînt –

Primordiala plăcere a lumii

În vecinătatea celei mai bătrîne mări.

O lumină ce te vindecă în veci de miopie,

În zumzet nesfîrşit dintre valuri,

Din frunzele sărace, din viţa

Căţărîndu-se lichidă spre înalturi.

Aici, mai mult decît oriunde, mai adesea

Te-au purtat paşii spre tine. Chiar asta tu eşti!

În splendoare, în pulsaţia vinului,

În cuibul tavernelor – în tandrul marş

Funebru.

 

 

Dimineaţa, devreme. Poveste filosofică

 

Aici, te trezeşti dimineaţa, devreme –

Aici, eşti treaz de dinainte de a deschide

Ochii spre vuietul de carne al lumii.

Aici, te limpezeşti cu o mînă în apele Cretei,

Cu cealaltă în Adriatica soră.

Aici, eşti un ocean de piatră pulsatorie,

O inimă luminoasă cum vechile mari

Minuni ale unei lumi mai bătrîne

Decît însăşi lumea.

Aici, e dimineaţa eternă. Şi noaptea

Fără de moarte.

 

 

Tu adică eu, adică tu. Poveste filosofică

 

Tu eşti de aici, nu de altunde –

Nu de la naşterea întîmplătoare,

Ci de cînd piatra aceasta albă, ţărmurile acestea roşii,

Valurile sărate şi negre

Au pulsat în venele unui strămoş rătăcitor,

Zidar de biserici, în Hiperboreea.

Tu eşti de aici, nu de altunde –

Tu mereu vei fi de aici. Şi vreodată

Chiar aici vei fi, aici sîngele se va întoarce

La izvorul său de piatră.