Leo BUTNARU
BESTIARUL
Către umbra lui Guillaume Apollinaire
Motto: Un chat passant parmi les livres.
Apollinaire
CLINICA ZODIACULUI
În clinica veterinară a Zodiacului
Plasată undeva-n cerurile dintre
Vladivostok & New York
Se cam lecuieşte
Băbeşte –
Porcii sunt trataţi cu untură de peşte
Iar peştii
Fireşte
Cu untură de porc.
BROASCA ŞI CASCA
Antică de când potopul,
Nerăzboinică e ţaţa –
Nu aţâţă lupta, focul,
Paşnică ducându-şi viaţa,
Dar poartă cască – nu pe cap,
Ci de-a-ntregul, pe tot corpul.
RINOCERUL
Un european integru
Alias turist fălos
Zice către ghidu-i negru:
„E zefir şi e frumos!”
„Ba păzea!” cu voce-aţoasă
Ţipă-al Africii fecior.
„La un pas de-al d-voastră dos
S-a dezlănţuit, monseur,
Respiraţia vântoasă
A rinocerului nărtos!”
FURNICILE
După necăjita-i constatare
Că lumea ce-a zidit-o-i cam debilă
Domnul pune preţ pe furnicare
Cu specimene-alese, de prăsilă.
CENTAURUL
Pân-astăzi, din antichitate, hăt
Reizbucnind în toate ale vieţii
Trupul mitologic dă în freamăt
Crispând cenzura, inspirând poeţii.
...Şi-i de-nţeles ist caz aventuros
De omo-iapă-n eros fioros!
POTENŢIALUL MĂGAR ZBURĂTOR
Măgarul de aur îşi zice
Că nu e deloc exclus ca
Vreun sucit de scriitor alde
Apuleius
Să creadă că proverbialele-i urechi mari
Iniţial fost-au proiectate
Să devină aripi.
CĂMILE
Ameţit de văpaie, ca şi cum somnambul
Vântul învârtejeşte nisipuri sterile
Născătoare de dune ce-ncruntă pustiul
De nu-l pot descreţi nici blândele
& hazliile cămile.
MUSTANGII
Un bisturiu rubiniu crestează
Orizont de prerii ce vălurează sipici
În zori, când ceaţa înşeuează
Buiestre herghelii de cai sălbatici.
VEVERIŢA
Gonind, gonind în toba rotitoare –
Îţi ia ochii, spiţă după spiţă! –
Spre a-şi întrece coada arămie
Se revanşează biata veveriţă
Încretinându-ne prin voioşie.
HIPOPOTAMUL
1
Într-adevăr, precum remarca cineva
Hipopotamul nu e decât o seducătoare ipoteză de lucru
Mie unuia, să zicem, înfăţişându-mi-se
Asemeni unui podmol de plastilină la care
Mai e, mai e mult de modelat, până
Să ajungă, în sfârşit, la vreun chip explicit de
Oarecare animal...
2
Clătinător din multa sa hoitină
Stânga – dreapta
dându-şi burduhanul
Ideolog de speţă androgină
Mări-politician, hipopotamul.
OAIA ŞI COSMONAUTUL
...dat fiind că deocamdată
nu s-a găsit vreo legătură plauzibilă între
oaie şi cosmonaut
şi pentru o mai bună ordine la cosmodrom
dar şi la stână –
fabula cu tot cu morală
nu se contramandează
ci
doar se amână
unde mai punem că
în această burniţă ciobănească
pare să ajungă deja
şi la mintea oii: totdeauna ea
bârsana
nu va fi decât
la fundul ploii.
18.III.2003/ 14.09.06
II
meticulozitate nemţească –
la cine credeţi? – la
balcanica ploaie ciobănească
17.VIII.2005
* * *
când
într-o clipită de supremă revelaţie
conştientizezi ceea ce de fapt
ştiai
însă într-o formă şcolărească –
şi anume
că toate personajele fabulelor
sunt oameni
îţi dai seama că deja
nu vei mai trece poarta vreunei menajerii
pur şi simplu privind mai atent
în jur
15.09.06
După E. Evtuşenko
Eşti dat naibii
de bun ce eşti
răule! Eşti
adică
cel mai grozav câine.
Însă ce păcat că
din vreme în vreme
nu poţi ciocni şi tu
un pahar cu mine...
3.X.06
HIPOPOTAMUL ŞI PĂPĂDIILE
Se ştie că hipopotamul
(tam-tamul fiarelor)
e un – cum să spun mai exact? – protoanimal
mare mătăhălos
neîndemânatic nedus la capăt
în timpul genezei
dar situaţia o mai modifică oarecum faptul
că pe ape
pe urmele sale (în urma
scufundării)
apar delicatele păpădii
ale înspumării
„ştiobâlc!” –
şi mai apăru un pâlc!
26.VIII.2005
* * *
în fiece dimineaţă
de la balconul vecin răsună
un „vjic!–vjic!” – e
papagalul frizeriţei după
ce stăpâna îi pleacă la serviciu
20.VIII.2005
* * *
o roşie
văzând un cartof
îi zice:
la ce ţi-ar folosi ţie
atâtea burice?...
21.VIII.2005
* * *
curtea plină de orătănii:
păsări degradate de la aviaţia
la infanterie
21.VIII.2005
PARTICULARITATE
În menajeria de la curtea regală
nu poţi deosebi lumea bună
de lumea animală.
21.VIII.2005
DESPRE NĂRAVUL HARPIILOR
Rar de tot
dar se mai întâlnesc şi harpii în stare
să se resemneze. Una
supusă ca un câine devotat
venise spre mine
gudurându-se
cu aripile pe vine...
23.VIII.2005
FOTOCABALINE
fotografii
în profil
en face
se caută un cal:
Pegas
23.VIII.2005
RÂMA
râma joacă tare
nu face figuraţie – se
metamorfozează nervos în
toate semnele de punctuaţie
24.VIII.2005
RECITIND POE
atât de mult am citit
recitit Edgar Poe
încât deja am impresia că
de mai revin la poemul Nevermore
corbul ar putea striga: Car-car-clar – iar But-na-r!
24.VIII.2005
FIARA CERULUI
fulgerul
fiară de foc
se vânează pe ea însăşi
asasinându-se prin
stingere
2.IX.2005
* * *
ajuns în primăvară
zice tânărul răţoi
abătut
sau speriat
(îi fug prin părţi ochii):
–... Păi eu sunt
cam tot ce a mai rămas
din practica proverbului
„Toamna
se numără bobocii”...
29.VII.2006
CÂT A MAI TRECUT!...
naiv şi pseudoliric
ca în primul meu „poem”
iată
şi-n astă toamnă zboară
unghiul (bineînţeles, – cum altfel? –
unghiul!) de cocoare...
dar Doamne
ca lipsă de dar
ce mult timp mai trecu
de la adolescentinul meu poem
primar-metaforic
până la (j)unghiurile („postmoderne” zic
păşuniştii) ale
gripei aviare...
12.XII.2006
