Mihail VAKULOVSKI Patru personaje, dintre care autorul: Dan Taranu

Stiam ca Dan Taranu este poet si eseist, dar iata ca a debutat editorial cu un roman - "Al patrulea element". Un roman care insa nu ma surprinde, in sens ca naratiunea lui Dan Taranu e foarte apropiata de poezia lui Dan Taranu. "Al patrulea element" e un roman despre viata din afara universitatii, "viata personala", cum ar veni, a unui grup de studenti din Estul Europei, mai exact - din Brasov, Romania, unde isi face studiile personajul narator, dar si scriitorul. Actiunea live are loc intr-o perioada temporara foarte scurta, o noapte (furtunoasa) imprejmuita de doua bucati de zi - venirea spre un chef (asteptarea autobuzului, calatoria), cheful si, intr-un fel, urmarile lui. Aceasta actiune din prezent este sustinuta de amintiri din trecutul apropiat, ceea ce implineste textul, caracterizind personajele si facind romanul mai interesant. "Gasca nebuna" e formata din patru prieteni - Ovi, Nicu, Geo si Ema, care locuiesc impreuna in garsoniera unuia dintre ei. Desi dialogurile sint pline de poante si de replici "istete", ca intre intelectuali ("Nicu sughite superior:
- In baie. Haideti in baie.
- Ce, ti-a mai crescut doi centimetri? il intreaba Ovi.
- Da, acum e de cinci ori mai mare ca a ta, balmajeste Nicu.
E curajos si beat.
- Ma refeream la pula, nu la prostie, mai zice Ovi, si-l sterge pe Nicu pe bot de ceea ce imi place sa cred ca e maioneza" - "Vreau sa ies, dar ma lovesc de Getuta.
- Sorry, vreau sa folosesc baia, gingureste.
Ii fac loc.
- Pe toata? geme Geo" - "Ba, baieti, va servesc cu placere, da' sticlele astea-s mindria lui taica-meu. De colectie, ce mai! Are trei'j'cinci. De prin delegatii, magarii.
- Credeam ca tu esti mindria lu' taica-tau, susura Ovi, veninos.
- Si eu, dar inca n-a gasit o pamoplie potrivita unde sa ma expuna.
Are oaresce umor, ceea ce nu-l sensibilizeaza insa deloc pe Ovi.
- E destul loc in hol.
Si pentru ca si Tibi il admira netarmurit pe Ovi, cedeaza:
- Bine, da' ginditi-va la un tap ispasitor.
E simplu, Ubi, desi el e mai degraba bou".), romanul nu e vesel - si nici macar doar trist - ci deprimant. Aceasta contradictie izbitoare da forta textului. E ca si in cazul inceputului si sfirsitului romanului - inceputul pare vesel si batjocoritor, la misto ("Cine are batrini sa faca rezervari la cimitir, spune mereu prietenul meu Ovi".), romanul incheindu-se insa cu moartea unuia dintre tinerii protagonisti.
Dan Taranu si-ar putea transforma usor romanul (daca ar dori) in piesa de teatru, "Al patrulea element" continind foarte multa actiune, multe dialoguri care formeaza o atmosfera teatrala, prea realista si "prea" aproape de spectatori insa, ceea ce-"mi aminteste" de piesele jucate in Grecia Antica. Aceasta este alta caracteristica puternica a scriitorului Dan Taranu - veridicitatea scriiturii, in afara de acele replici smechere de intelectual beat, care ar putea speria cititorul, dar care, la fel, sint menite sa sustina veridicitatea scriiturii si sa ajute sa creeze atmosfera, doar cea mai mare parte a actiunii are loc la un chef studentesc. De aici si ironia cruda (fazele cu editorul poet sint delicioase si super adevarate, ca-n viata, adica! - pagg. 132-4, 170), dar si autoironia ("Mi-a tras o palma cind l-am facut labagiu ordinar. Aia a fost ultima bataie a mea."). Iata cum aflam ca personajul-narator e student in anul III: "De fapt, hemoroizii mei sint unici si-s rodul singelui vulcanic si al scaunelor de la facultate pe care le frec cu asiduitate de trei ani".
"Al patrulea element" de Dan Taranu e un roman minimalist de care literatura romana chiar are nevoie. Sper ca Dan Taranu se va intoarce repede pe piata literara cu un alt roman, care sa-l sustina pe acesta.

Dan Taranu, "Al patrulea element", Ed. Polirom, Iasi, 2004