Mihail VAKULOVSKI Despre cum "educatia" nu este intotdeauna benefica

Scriindu-mi romanul despre un tinar care-si face studiile la Chisinau (facultatea) si la Bucuresti (doctoratul), am ajuns la o faza care s-a intimplat in Hotel Cismigiu, "hotel" care e de fapt un camin jegos ("hruba" - Vama Veche) si cu bulina (adica e-n mare pericol de prabusire la cutremure) din Bucuresti, in care au fost bagati multi studenti basarabeni. Acolo s-a intimplat un caz dramatic care din pacate i-a avut in centru pe doi basarabeni, dar asta n-are nici o relevanta. Acest caz a ajuns si intr-un cintec, fara de care probabil ca ar fi uitat toata lumea de el, cum se intimpla de obicei, caci, nu-i asa, orice minune tine doar trei zile. E vorba de piesa "Hotel Cismigiu" a trupei Vama Veche, o formatie rock foarte populara in Romania, trupa al carei solist e Tudor Chirila, fiul parintelui ziaristicii sportive, care - fie vorba intre noi - tot basarabean e, maestrul Ioan Chirila. Iata ce spune Tudor Chirila in introducerea piesei: "De ce cintam noi acest cintec? Deci, eu nu vreau sa ne judece nimeni, intelegi? Nu vreau sa ne judece gresit, nu sa nu ne judece. Vreau sa se stie exact ce-a fost. Nu vreau sa zica lumea ca am facut un cover ca sa vindem discul si ca sa avem succes. Trebuie sa se stie ce a fost Hotel Cismigiu.
- Nu asta e problema.
- Ba da. Trebuie sa se stie ca Hotel Cismigiu e fostul camin al facultatii de teatru si intr-o seara o fata a cazut acolo in casa liftului si nimeni n-a intervenit timp de trei ore. Tu stii asta? Nimeni n-a intervenit.
- Deci nu trebuie sa uitam asta. E o realitate cruda.
- Pur si simplu e o realitate cruda!".
Ce s-a intimplat acolo? O fata a cazut in casa liftului, zacind jos pina a decedat.
De ce am zis ca nu e relevant ca protagonistii acestei nenorociri sint/au fost basarabeni? Fiindca, in primul rind, ar fi fost posibil ca in locul lor sa fie aproape oricine altcineva. De ce zic "ei"/"lor", cind a cazut "o fata"? Fiindca asa s-a intimplat: in fata liftului erau doi, s-a deschis usa, baiatul i-a permis respectuos fetei sa intre ea prima - "Poftim-poftim" - fata, onorata - "Mersi frumos" - a pasit, liftul era defect, ea a cazut si a murit. Iata cum "educatia" generala/traditionala este absolut nociva, in cazul dat chiar tragica, alteori aceeasi "educatie excesiva" fiind comica, motiv folosit excelent in comedii ale cinematografiei sovietice cu Nikulin & Co, dupa cum putem sa ne amintim. N-am nici o indoiala ca baiatul (care acum e mare sef la o universitate din Chisinau) a avut intentii bune si a vrut sa para cit mai educat, cit mai civilizat si s-a si purtat conform educatiei primite in familie si-n societatea in care a crescut. Asa l-au fi invatat parintii, asta o fi inteles el de la cea mai politicoasa zicala populara: "Numai dupa dumneavoastra". Din pacate, el n-a avut de unde sa stie ca exista locuri unde mai intii intra barbatul si apoi femeia, de exemplu in restaurant si, iata, in lift, dar si in scara blocului sau in cabina telefericului s.a.m.d. Va amintiti (desi vi s-a intimplat demult...) cita bataie ati primit pentru ca in copilarie aratati cu degetul. Doar ca parintii nostri nu stiau ca sa arati cu degetul e semn de buna purtare si de buna educatie, si nu invers, cum sustin majoritatea mamicilor, astfel fiind, la rindul lor, educate. Cind arati cu degetul stii ce vrei, vizezi pe cineva concret, ceva clar, nu lasi loc de dubii. De obicei copiii arata cu degetul, ceea ce inseamna ca acest semn e natural si sincer. Nu pot sa uit cit am patimit pina am invatat sa tin furculita asa cum vroia tata, ca sa aflu mai tirziu ca asa cum tineam furculita in copilarie (si acum!) e corect si civilizat, doar ca... in civilizatia germanica, nu francofona. Imi amintesc de un batrin caruia i-am cedat locul in tramvai, cum se revoltau tinerii rromi cind guvernantii horarisera sa le rezerve in universitati citeva locuri special pentru ei. Despre cum poti sa-l jignesti pe-un om cedindu-i locul in transportul public. Despre discriminarea pozitiva. Despre cum uneori "educatia" nu este benefica, ci din contra...
Presa romaneasca e suparata pe basarabeni ca la Eurovision au primit din partea Republicii Moldova "doar" 7 puncte, iar Romania i-a acordat Moldovei 12 puncte, adica maximum posibil. Pai ce faceti, domnilor ziaristi & doamnelor/domnisoarelor ziariste, incurajati clientelismul, pilele si blaturile? Nu va ajung cele pe care le aveti in viata de zi cu zi si in campionatul romanesc de fotbal, de la origini si pina in prezent? Nu e mai important ca oamenii sa fie liberi & sinceri si sa judece arta din punct de vedere cultural, stiinta - din punct de vedere stiintific, sportul - din punct de vedere sportiv, politica - din punct de vedere social-politic etc.? Si daca tot am ajuns la acest concurs dubios - pai artistii romani n-au cintat nici un cuvint romanesc la aceasta intrecere - de ce atunci ar trebui sa-i votam "romaneste"-frateste? Cu ce au fost ei mai romani decit ceilalti, daca tot intr-o limba straina au cintat? Sau au batut in butoaie mai romaneste si mai tare decit bunica din Casa Mare? "No hai sa fim seriosi acuma", vorba unui personaj din Ardeal dintr-un roman scris de-un tinar scriitor basarabean. Si inca ceva: daca la editia aceasta a Eurovision-ului, de la Kiev, trupele ar fi fost corect judecate si apreciate, adica din punct de vedere muzical, nu social-politic, geografic s.a.m.d., atunci noi cu Zdob si Zdub am fi fost mult-mult mai sus (ma apuca ameteala) decit v(n)oi cu Luminita Anghel si Sistem si nu asa cum s-a intimplat de fapt. Parerea mea...