Stefania Mihalache

 

     

"In literatura se cearta mult lumea, aproape la fel de mult ca in fotbal",
interviu cu Stefania Mihalache

- Mihail Vakulovski: Stefania, tu erai cunoscuta ca poeta - am citit poezii de-ale tale in reviste, ne-am intilnit la festivalul de poezie din Sighisoara (ultimul, din pacate - din 2000). ...Dar ai debutat c-un roman...

- Stefania Mihalache: Da, eu scriam poezie cam de cinci ani si chiar ma pregateam sa debutez cu un volum la Editura Paralela 45, cind a intervenit o alta provocare sub forma citorva fragmente de proza pe care am inceput sa le scriu fara ca, la inceput, sa am in cap o schema romanesca. Scrisesem putina proza inainte, dar acum era altfel, mi-am dat seama ca pot sa fac un altfel de proza decit faceam si aceasta ma multumea mai mult, imi placea pur si simplu sa scriu asa.

- Cum ai inceput sa scrii poezie?

- Cu poezia a fost... cum e la filologi...avusesem eu ceva incercari si inainte de facultate, dar odata aflata la filo, am fost chemata la cenaclu si am asistat la disecari ale poeziilor altora, cred ca a fost productiv cum stateam noi acolo si aveam tot felul de discutii incercind sa ne dam seama cam cum e poezia. S-a creat o stare de inspiratie si cred ca asa, mai din aproape in aproape am ajuns sa imi inteleg si sa-mi construiesc mai bine propriile imagini/poeme. Intilniri ca cele de la Interval, sau de la cenaclul nostru Erata au fost importante in crearea unui fel de awareness al creatiei si, la urma urmei, pentru asta si existau. Plus atmosfera, influentele personale etc... toate astea au exacerbat acel dat din noi care era pentru poezie.

- Cum (si unde) ai debutat?

- Drept sa-ti spun, cred ca am si uitat sau nu mai sunt sigura, pentru ca, de fiecare data cind publicam intr-o revista, aparea si un text introductiv in care se spunea ca debutez "pentru prima oara" :. Dar a fost intii in Erata noastra studenteasca, apoi la Interval, un numar tematic - " Intrarea in literatura", apoi la Vatra - "Literatura anilor 90".

- Ce-a insemnat pentru tine debutul revuistic si debutul cu o carte? Ai avut trairi speciale cind ti-ai vazut (prima oara) cartea publicata, cind ai pus mina pe obiectul semnat Stefania Mihalache?

- Ambele debuturi au insemnat foarte mult. Asta pentru ca odata cu ele aveam senzatia ca nu e intimplator faptul ca scriu, ca nu e doar o forma de manifestare a diverselor mele stari, ci totul se transforma intr-un limbaj autonom, intr-o meserie. Dar debutul cu o carte mi s-a parut cu adevarat miraculos. Stii cliseul ala comunist potrivit caruia un om, ca sa se simta implinit in viata, trebuia sa planteze un copac, sa faca o casa, o familie, etc.? Pentru mine, aici ar fi fost sa scriu o carte... Si uite ca am scris-o, si ca sa fiu cinstita, acum parca as mai scrie citeva. Cum ti-am zis ca debutul mi-a dat senzatia ca a scrie e o meserie si poate fi a mea, asa am simtit cind m-am trezit cu cartea in mina: parca era si nu era a mea, mi-a placut mult coperta, am avut atunci senzatia ca viziunea mea s-a concretizat, ca ideea acestei carti care m-a strafulgerat intr-o clipa cind incercam din rasputeri sa ma urc intr-un troleu aglomerat, iata, exista. Era deja un obiect autonom, produs de catre mine, dar acum nici numele meu pe coperta parca nu-mi mai spunea tot ce stiam alta data despre mine, acum parca imi spunea ceva in plus, si ceva strain, parca acel nume nu se mai referea la aceeasi persoana pe care o vazusem de dimineata in oglinda, spalindu-se pe dinti. Dar nu era un sentiment dezagreabil, era chiar foarte foarte placut. Si mai e ceva misto la sentimentul asta. Dureaza.

- Daca ai fi editor cum ai prezenta "Est-falia", romanul tau de debut, ce reclama i-ai face?

- "Est-falia" este un roman despre durerea de a fi tintuit intr-un spatiu care se dovedeste a fi un construct fisurat cultural, ideologic, comportamental si despre surpriza de a descoperi ca aceasta fisura e perfect proiectata in tine, ca tu esti ea. Este un roman despre nepotriviri culturale (Est-Vest, Est-Est, etc.) care sunt inevitabil nepotriviri umane... dar exista si un carnavalesc, un aspect festiv al acestor intilniri care face din falie un fel de a exista...

- Cum ti se pare viata literara actuala?

- Incerta, tulbure, risipita si oarecum saraca in evenimente (sau nu aflu eu de ele). Si mai e ceva... e plina de rivalitati, orgolii intr-o miscare browniana... In literatura se cearta mult lumea, aproape la fel de mult ca in fotbal :

- Cum iti par editurile?

- Editurile imi par un fel de fortarete greu de cucerit atunci cind esti tinar si se intimpla sa nu te cheme Cartarescu sau Patapievici (o sa te miri, dar pe situl uneia dintre cele mai mari edituri din Romania chiar scrie chestia asta, ca daca nu te cheama asa nu e imposibil sa-ti apara cartea la ei, dar e dificil...), si apoi daca ai norocul sa te publice o editura, la capitolul promovare toate stau prost, e incredibil cit de rau iti poate face lipsa de promovare, e ca si cum ti-ai arunca volumul drept intr-o gaura neagra. Si cind iti lansezi o carte e un gest unic, nu poti sa dai repeat.

- Revistele culturale?

- Dilema (veche) se tine bine, 22 e ok, Observatorul cred ca va fi in regula, sunt, cu alte cuvinte citeva reviste bune, care se ocupa (in masura spatiului) si de productii ale artei tinere (ma refer nu doar la literatura, ci si la teatru, spre exemplu). Romania literara are insa nevoie de un refresh, dupa mine.

- Ce scriitori tineri iti plac si cine dintre tinerii scriitori deja cunoscuti nu-ti plac deloc?

- E foarte greu de spus cu scriitorii tineri si asta pentru ca majoritatea abia au apucat sa publice cite o carte, maxim doua (in cazuri rarisime) si atunci nu prea poti sa ai o viziune mai adinca asupra tipului de literatura pe care vrea cineva sa-l construiasca. Dar imi plac Ruxandra Novac, Ioana Nicolae, Doina Ioanid, Bogdan Suceava, mi-a placut foarte mult romanul Bagau al Ioanei Bradea. Pentru a doua parte a intrebarii nu stiu ce sa-ti raspund, ca nu citesc decit ce-mi place.

- Pe cine dintre scriitori romani i-ai recomanda pentru traducere? Sau, mai simplu - ce carti din lit. rom. ai traduce daca ai avea o editura in alta tara?

- Lista ar putea fi destul de lunga, dar o sa ma rezum doar la cele care chiar m-au marcat asa incit sa mi le pot aminti instantaneu: Pasarile cerului, a lui Vasile Andru, Femeia in rosu, a lui Mircea Nedelciu, Mircea Mihaies si Adriana Babeti, Tratament fabulatoriu - Mircea Nedelciu, Ioan Grosan-100 de zile la Portile Orientului si piesele lui Caraman, Cimitirul Buna Vestire al lui Arghezi. A, si ca poet pe Claudiu Mitan, care nu e vedeta, dar are ceva cu totul si cu totul aparte…

- Ce scriitori romani ai recomanda unui tinar din alta tara?

- Cei mentionati (sunt fan Vasile Andru) si pe Gheorghe Iova, Angela Marinescu, Ion Muresan, Stoiciu, Gheorghe Craciun, Agopian. Si pe Bacovia, si pe Urmuz. Si Gabriela Adamesteanu. Si imi mai place Matei Calinescu, dar el scrie in engleza oricum.

- Daca ai fi presedinte al vreunei uniuni scriitoricesti sau al unei edituri importante ce-ai face pentru tinerii scriitori?

- I-as promova mai mult, fireste, as organiza festivaluri de literatura cu participare internationala, evenimente in cluburi (recitaluri, etc.), dar toate astea presupun si bani, asa ca, probabil, as cauta sa obtin cit mai multe fonduri pentru literatura.

(februarie 2005, Brasov-Bucuresti)

Interviu realizat de Mihail Vakulovski

 

E-mail: revista_tiuk@yahoo.com
© Copyright pentru grafica Dan Perjovschi; Webdesign & Webmaster Viorel Ciama
Site gazduit de http://reea.net