Interviu cu

Liviu ANTONESEI

despre editura T


- Mihail Vakulovski: Liviu Antonesei, pe linga atitea lucruri frumoase si utile pe care le faceti (sinteti scriitor (poet, prozator, eseist, traducator), cercetator, jurnalist, profesor, sociolog, faceti o revista, "Timpul"...), in ultima vreme a aparut si o editura marca Liviu Antonesei, "T". Povestiti-ne cum s-a intimplat asta?

- Liviu Antonesei: Nu stiu cit e meritul meu si cit al tinerilor si foarte tinerilor mei colegi de la Clubul T si de la Club 8. Cert este ca atunci cind Ovidiu Nimigean a avut ideea antologiei Ozone friendly si cind antologia s-a conturat ca un proiect viabil si reprezentativ pentru alternativa literara ieseana, neavind la dispozitie o editura care sa dea corp proiectului, am infiintat rapid Editura T, pentru ca statutul Fundatiei Culturale Timpul, infiintata pentru a sprijini aparitia revistei omonime in aceste vremuri de restriste permitea acest lucru. Ceea ce trebuia sa functioneze, de fapt, pentru o singura carte, a ajuns sa promoveze deja vreo 15 titluri, mai ales de proza si poezie, apartinind unor autori ieseni, dar si din alte colturi ale tarii, ale lumii, pe care ii simtim afini cu spiritul liber al alternativei literare de la Iasi, ma refer, de pilda, la Sorin Catarig din Bistrita, Cornel Mihai Ungureanu din Craiova, Bogdan Suceava din insorita Californie ori Traian Danciu, care traieste de vreo zece ani in Germania, dar se misca de acolo in toata lumea. Intre timp, de altfel, aceasta mica initiativa editoriala a facut pui! Ma refer la editura Versus initiata de Nimigean si colegii sai de la Club 8, care deja a publicat patru titluri. Diversitatea e benefica propasirii culturii, iar relatiile dintre acele grupuri si edituri sint cordiale. Membrii Clubului 8 publica in revista, iar eu am scris postfata la romanul splendid si drolatru Mortido de Nimigean, cu care a debutat editura.

- Prima evidenta in legatura cu editura "T" e calitatea cartilor ca obiect. Toate volumele de la "T" sint elegante si foarte frumoase. Care e teoria dvs in legatura cu calitatea obiectului carte? Ce parere aveti despre editorii care scot carti foarte importante pe hirtie de ziar si, in acelasi timp, cu un pret (foarte) mare?

- Sa scoti carti bune pe hirtie proasta e un fel de pacat impotriva spiritului, vorba regretatului Culianu! Noi reusim sa scoatem carti in conditii competitive cu aparitiile occidentale, mai ales pentru ca avem noroc. Chiar mai multe forme de noroc. In Iasi sint mai multe zeci de tipografii, deci exista concurenta pe piata tipariturilor. Pe de alta parte, majoritatea tipografilor din Iasi (patroni, lucratori) tin la prestigiul lor. In fine, poate ca sintem baieti simpatici si ei ne iau doar cheltuielile de productie. In fond, sint tiraje mici, dar care vor fi vazute de lumea buna si, atunci, decit sa ia un profit mic, prefera sa adauge la capitalul de imagine, care va fi ulterior convertit in capital pur si simplu. De asemenea, cei care se ocupa de editura, Gabriela Gavril, Lucian Dan Teodorovici, Gabriel Cucuteanu, o fac, ca si la revista, fara vreo recompensa baneasca. Noi, aici, la Iasi, inca mai credem in voluntariat, in "munca voluntara"! Poate de asta si cadem simpatici tipografilor, cititorilor, librarilor!

- Pina acum ati editat 11 carti de literatura. Putem observa ca editura "T" publica in special cartile scriitorilor tineri ieseni sau, oricum, scriitori inruditi cumva cu club8istii (acestea sint cele 11 carti de la "T": "Club 8. Poetry" de Radu Andriescu si Adam J. Sorkin (coord.); Gabriel H. Decuble, "Epistole si alte poeme"; Gene Tanta, Ramona Ciupag, "You'll blow them away"; O. Nimigean (coord.), "Ozone Friendly - Iasi Reconfigurari literare. O antologie"; Mihai Constandache, "Vasile si figurantii"; Razvan Stroe, "Noaptea"; Traian Danciu "Geamantanul cu romburi" si "Index de incrucisari posibile"; Cornel Mihai Ungureanu, "Pasii sarpelui"; Liviu Antonesei, "Check Point Charlie. 7 povestiri fara a mai socoti si prefata" si Bogdan Suceava, "Bunicul s-a intors la franceza"). Aveti un program in acest sens?

- Programul nostru e destul de simplu, sa sprijinim cit putem ceea ce ni se pare noua ca imbogateste si diversifica literatura, sa sustinem alternativele literare viabile, oriunde s-ar manifesta acestea. Majoritatea autorilor publicati pina acum sint ieseni, pentru ca editura functioneaza aici si i-am/ne-au gasit mai usor. Politica editurii este influentata, desigur, si de capacitatea noastra sau a autorilor de a gasi sponsorii necesari aparitiilor. Noi nu sintem o firma, ci o Fundatie, editura nu e profilata comercial, ci pur cultural. Le difuzam prin lansari, distributie postala la personalitati culturale si institutii de cultura sau prin comenzi pe internet. Si vad ca merge!

- Cum au fost primite de cititori si de critica literara cartile "T"-iste?

- Cele mai multe aparitii au avut parte de primiri de-a dreptul senzationale, iar celelalte de foarte bune, inca n-a fost rasa vreo carte editata de noi. Asta inseamna ca nu ne-am inselat. Ca exemplu personal, Check Point Charlie a fost cea mai comentata carte a mea - si eu sint un autor comentat! -, am vazut peste cincizeci de cronici si recenzii, in aproape toate revistele culturale, ba chiar si in cotidienele de mare tiraj, precum Adevarul, Romania libera ori Evenimentul zilei. Dincolo de micul succes personal, aceasta buna primire a facut bine intregii noastre productii editoriale - criticii, jurnalistii au descoperit si carti editate de noi inaintea cartii mele, au devenit atenti la aparitiile ulterioare, ceea ce e excelent. Cred ca am intrat in atentia celor interesati de literatura.

- Ce aveti de gind sa publicati in continuare la editura "T"? Ce ati vrea sa editati?

- Pentru ca editura Versus, a Clubului 8, s-a axat mai mult pe consacrati, noi vom fi mai atenti cu cei aflati la inceput, debutanti, oameni aflati la a doua carte - mie mi-a placut intotdeauna sa descopar noi talente - intrebati-i pe Danilov, Spineanu, Mihuleac etc. - cine i-a citit intiia oara, cine i-a debutat ori ajutat sa debuteze! Aceeasi deschidere are si Gabriela Gavril, redactor sef al revistei si controlorul de calitate al editurii. Cred ca Timpul e revista cu media de virsta a redactorilor si colaboratorilor cea mai scazuta din Romania - si in media asta intra si cei 51 de ani ai mei! Amsi regrete - de pilda, volumul de debut al Ioanei Baietica, o carte foarte, foarte…, apare la Polirom - e adevarat ca prefatat de mine! -, dar mi-ar fi placut sa-l editez aici. Sigur, e un mic egoism, pentru autoare, e desigur mult mai bine sa fie debutata de o mare editura, cu un sistem de difuzare profesionist, care distribuie cartea peste tot!

(mai 2004, Brasov - Iasi, interviu realizat de Mihail Vakulovski)

 

 

E-mail: revista_tiuk@yahoo.com
© Copyright pentru grafica Dan Perjovschi; Webdesign & Webmaster Viorel Ciama
Site gazduit de http://reea.net