|
||
|
|
||
 |
Cristian Cosma |
 |
Moda compromisului M-am pornit greu la scris. Adica de ce sa mai scriu despre lucruri care se vad, dar care din diferite motive se tot repeta? Si apoi, va intreba cineva, cu ce rost ma bag si eu in seama, atata timp cat ceea ce eu numesc underground literar vizeaza in primul rand ideea de promovare literara? Mai ales acum, cand aud voci care fac scandal si interpreteaza dupa ureche ceea ce ei cred ca ar fi confiscarea termenului in scopuri veleitare... Imi vine sa rad, dar nu cred ca e cazul sa insist acum. E vreme pentru asa ceva. Pe indelete, ca doar e treaba serioasa, care mi-a mancat ceva ani si destule resurse (treaba mea de unde!). Adica sa demaram o ancheta, niste reactii, ceva care sa explice rautaciosilor grabiti sa faca ordine si sa confiste sensurile ca underground nu e un moft cum isi imagineaza. Asa ca promit sa fac ceva lumina in acest caz, care m-a luat - recunosc - pe nepregatite. Despre compromis vreau sa scriu cate ceva. Despre nevoia ciudata a unora de a se compromite din avantaje indoielnice. Mai concret. Scrii si asta e rolul tau bine stabilit. Doar ca, deocamdata, nu te poate reprezenta nimeni in dialogul atat de perfid cu editura care te va scoate pe piata si ajungi, vrand-nevrand, sa accepti orice conditii. Zero promovare, o lansare de forma, niste exemplare care sa-ti inchida gura, ca doar cartea nu ti se vede prin nici o vitrina. Un eventual premiu te-ar salva de la jenanta posibilitate ca aceasta carte a ta sa se ceara, dar sa nu se poata gasi, desi tirajul afista poate ajunge la 300 ex. Cei care ma cunosc stiu despre ce vorbesc. Despre editorii care si-au facut casele din bani ministeriali, care se cred invincibili si se mandresc cu colectia de debuturi si performante. Si-atunci intrebarea si nedumerirea mea/ cum se poate ca stiind toate neregulile, pacalelile si nesimtirea acestor oficiali, tinerii tot acolo trag? Cineva spune ca ar fi vorba de interes. Alticeva imi recomanda
sa o las mai moale, ca n-as fi cel mai in masura sa vorbesc despre compromis,
atata timp cat m-am contrat si plimbat prin cateva case editoriale (asta
e un aspect care merita dezvoltat). Totusi, de ce, fratilor? Doar pentru
cele 300 de exemplare scoase cu ISBN, tinute sub pat, alaturi de manuscrise
celebre si caiete document? (macar asa cel vizat sa ia masuri si sa treaca
la treaba, ca sa/mi spulbere acuzele). |
|
E-mail: revista_tiuk@yahoo.com |