|
Alexandru CISTELECAN
Acum o saptamina.
Gheorghe CRACIUN
Din pacate nimeni niciodata nu m-a intrebat ce citesc. Cred
ca nici macar in interviuri.
Ada MILEA
Acuma.
Marin MINCU
Niciodata n-am fost intrebat de cineva ce mai citesc, probabil
ca intre scriitori se presupune ca noi citim tot si ca esential
este sa ne pindim unii pe altii - care n-a citit ce se putea citi
ca noutate. Este curioasa intrebarea si imi dau seama ca este
si necesara. Este adevarat ca noi, de la o vreme, fiind profesionisti
ai scrisului, intii de toate citim tot ce apare mai recent,
fie ca e vorba de contemporanii nostri cei mai apropiati, prietenii scriitori,
poeti, critici sau prozatori, tot ce apare in domeniul teoretic
si, de ce nu, beletristic, la nivelul, mai intii de toate,
traducerilor, noutatile in traduceri sau, eu stiu, in limbile
de circulatie pe care le cunoastem. Intrebarea ma uimeste si recunosc
acuma ca, de exemplu, din cauza unei absente de citeva luni din
Italia mie mi-e teama ca deja au aparut noi poeti in Italia sau
noi volume de versuri pe care, necunoscindu-le, cred ca am ramas
in urma fata de pulsul real al poeziei italiene, pe care o cunosc
mai mult decit pe alte poezii din Europa si din lume. In ceea
ce priveste insa instinctul nostru literar cel mai complex ar trebui
sa fim atenti la ceea ce se publica ca teorie literara, ca epistemologie,
ca sociologie, pentru ca am impresia ca jocul - sau jocurile - acum aici
se fac inainte de toate. Nu stiu ce as mai trebui sa spun, spun
doar atita ca eu citesc cu mare atentie tot ce semneaza fratii Vakulovski
si va consider o forta a literaturii noastre de azi.
Gheorghe IOVA
N-am fost intrebat niciodata. Ultima oara este acum.
Alexandru ECOVOIU
Cred ca nu am fost intrebat de multa vreme despre cartile pe
care le citesc sau despre cartile care m-ar interesa sau pe care mi-as
dori sa le am in biblioteca. Nu ne mai intrebam unii pe altii
despre cartile pe care le citim si datorita faptului ca tot mai greu reusim
sa ne procuram cartile pe care ni le dorim. Am reusit contraperformanta,
sa spun asa, sa nu cumpar la aceasta editie a tirgului nici o carte.
Octavian TUDOR
N-am fost intrebat ce citesc, pentru ca cei care stiu ce citesc
sint prudenti dintr-un motiv foarte simplu - eu citesc putina literatura
si foarte multa arheologie, critica de arta, istorie… Si nu din cauza
ca as fi un rafinat. Din doua motive, pe de o parte, pentru ca eu insumi
fac proza si sint cam satul de mine, ca sa nu fiu si satul de altii
si pe de alta parte pentru ca de la o vreme incepi sa citesti informatie,
sa citesti idee, sa citesti eseu. Fictiunea e totusi o ocupatie a unei
virste mai tinere. Fictiunea o descoperi, literatura stiintifica
si literatura de informare te face, te ajuta sa te transformi. Acum nu
pot sa mai citesc romane de la care sa invat, practic omul toata
viata invata, dar trebuie sa-mi impart timpul - sint
eu creativ sau stau in umbra altora. Mai mult (repet cuvintul
mai mult!), mai mult, ma sperie cartilor celor mai buni ca mine sau a
acelora care scriu intr-un fel la care am tinjit eu si n-am
ajuns sau, stii, de pilda sint sudamericanii acestia care fac mult
public aici, in Europa, stii. Iar un motiv este acela ca eu nu sint
romancier, stii, in momentul cind eu m-am consolat cu gindul
ca eu sint autor de proza scurta, ca sint romancier de-o fila,
de-o pagina, m-am si mintuit de toate vanitatile pe care le are
un om vreme de 40 de ani pina ajunge la aceasta virsta. Ce
citesc? Citesc ziare, citesc subiecte. Scriind de 10 ani, de 12 ani scriind
un subiect pe zi, acuma chiar mai multe, am ajuns sa vad totul numai din
perspectiva a ceea ce imi trebuie ca sa scriu eu. E subiect sau
nu e subiect. Asta este.
Simona ERNU
Ultima data am fost intrebata ce-am mai citit in liceu.
Minhea BLIDARIU
Acum am fost intrebat ultima oara ce mai citesc. Acum am fost
intrebat. Trebuie sa spun ce mai citesc? Pai citesc poeziile. Ale
mele. Si ale lui frate-tau, Sandu Vakulovski. Cam asta. In rest
- nu mai am carti. Gata.
Ruxandra CESEREANU
Ce mai citesc? A, cind am fost intrebata ultima oara ce
mai citesc. Acum un an de zile, la "Echinox", la revista "Echinox".
Si am zis ce recitesc.
Mircea IVANOIU
Ultima oara am fost intrebat acum un an de zile, aproape un
an de zile. S-a facut seria de interviuri de Maria Bucur si de ceilalti
sociologi, ma rog, colegi de-ai ei, pentru cartea in judetul Brasov,
cartea in perioada comunista, ceva de genul asta. Am facut un interviu
de 45 de minute cu ea, am rezistat din cap in cap. Numai despre
carte: care-i prima carte de care-mi aduc aminte, ce carte am mai citit,
ce-mi place, ce nu-mi place, cite carti am in biblioteca -
am multe, am multe, am peste 5000 la ora asta - cum faceam rost de carti
inainte de 89, ce bacsisul dadeam la librarese pentru carti, ce
faceam cu cartile, cum le citeam. Adevarul e ca o treime am citit, poate.
Doua treimi asteapta acolo. Si m-a intrebat cineva: "De ce
tot cumperi carti?" si i-am spus ca pentru ca sa am comoditate intelectuala,
ca in momentul cind vreau s-o citesc sa intind mina
si s-o iau din raft. Cind stau acasa doua sau trei zile atunci citesc
doua sau trei carti, recuperez, cum s-ar zice.
Dan PERJOVSCHI
acum.
dan din mina
ps. problema nu-i ca nu-s intrebat ci ca nu citesc
Radu ANDRIESCU
Saptamina trecuta am discutat cu O. Nimigean despre Bukowski.
Ovidiu tocmai terminase de citit un roman le-al sau, si ma intreba
ce stiu despre el. I-am spus ca librariile din State si din Germania sint
pline cu volumele lui. E o inflatie, poate chiar mai mult in Germania,
tara in care s-a nascut. Am fost dezamagit cind am incercat
sa cumpar niste carti de poezie de-ale lui Bukowski intr-un anticariat
din Chicago. Scria foarte mult, si cam monoton. Scria despre femei, bere
si poezie. Undeva in fundal e si moartea prezenta. I s-a spus intr-o
zi, dupa o internare, ca daca mai bea un pahar, moare. Cind a iesit
din spital s-a oprit in primul bar si a baut o bere. Rourke, in
Bar Fly, e Bukowski. L-am citat la inceputul unui poem, "Manele
cu Ruxandra".
Despre cartile Ruxandrei am discutat cu Dan Sociu zilele trecute. Ultimul
ei volum de poezie, pe teme grecesti, daca am inteles eu bine -
inca nu l-am vazut - l-a convins si pe Dan, care o acuza pe Ruxandra
de manierism. Ovidiu vrea sa-i imprumut romanul ei, Tricephalos,
pe care l-am cumparat cu vreo luna in urma, si la care ma gindeam
sa scriu o cronica. Dan dorea sa-i imprumut Aisbergul modern, dar
am nevoie de el. I-am imprumutat, in schimb, A Coney Island
of the Mind, cea mai buna carte a lui Ferlinghetti, si cea mai bine vinduta,
de altfel. I-am mai imprumutat citeva reviste americane destul
de noi. A fost mai putin interesant de un numar din Fence - revista de
avangarda - dedicat Theresei Hak Kyung Cha, in schimb a vrut sa
vada ce propun neo-formalistii americani. I-am dat pe o discheta si 77
Dream Songs, volumul in care sint primele din cele 385 de
"vise" ale lui Berryman. "77 Dream Songs are harder than
most hard modern poetry", zicea Lowell. Poate avea dreptate.
Cu sotia mea am discutat despre Matei Calinescu. A fost la Iasi cu vreo
trei saptamini in urma si nu am putut sa-l ascult, pentru
ca am piciorul in ghips. I-am citit Conceptul modern de poezie tot
in perioada asta, in care am fost zidit in ghips.
Azi va trece Ovidiu pe la mine, sa-mi lase al doilea volum al editurii
Versus - editura Clubului 8. E vorba de niste "texte" de Sorin
Catarig, un scriitor din Nasaud care a debutat de curind in
antologia ieseana Ozone friendly. Ar urma sa discut cu Ovidiu despre "politica
editoriala" cluboptista. Sa vedem ce ar fi de publicat, ce carti
ar trebui sprijinite. In plus, avem de facut o corectura, cu hirtie
autocolanta, pe primul volum de la Versus, o antologie in germana
a poetilor de la Club 8, aparuta cu sprijinul financiar al KulturKontakt,
Austria. Ovidiu, Mick Astner si Gabriel H. Decuble o vor lansa la Viena
luna viitoare.
Ieri seara am vorbit cu Mariana Codrut despre cartea lui Musina, hinterland.
In loc de concluzie: cind ai piciorul in ghips, vorbesti
foarte mult despre carti si foarte putin despre intimplari.
Pentru ca nu se intimpla prea multe in viata unei libarci
cu exoschelet.
Bogdan GHIU
Citesc tot timpul ceva nou, caut autori, acum, pentru ca in iulie
voi fi pentru o luna in Franta, mi-am facut deja listele de autori noi
(pentru mine) de pe Net, cu preturi cu tot. Nu astept sa fiu intrebat
ce citesc, obisnuiesc sa vorbesc neintrebat, saptamina de saptamina, in
revista Luceafarul.
Apreciez ironia intrebarii dvs.: nimeni nu intreba ce citesc ceilalti
pentru ca nimeni nu citeste, si pentru ca oricum lectura nu conteaza,
tine de un snobism invechit: ce, avem timp de citit? Si daca citim, ce?
Scriitorul (sa vorbim despre el) scrie, nu citeste. Scrie tot timpul,
bruindu-se singur cu propriile ginduri ca nu cumva sa-l prinda curentul
a ceva ce nu cunoaste, pe el, care le stie pe toate. Personal, iau foarte
in serios ideea lui Bukowski: nu suport scriitorii, sa stam asa, cu toti
laolalta, "ca mustele pe acelasi cacat". Asa ca cititi chiar
daca nu va intreaba nimeni. Daca intr-o zi nu apuc sa citesc, sint fiara.
Lectura placuta!
Dina HRENCIUC
Ieri. Probabil fiindca "lucrez la o biblioteca."
Dan IANCU
Intrebarea asta e un soi de ce mai faci unde daca nu vreii sa devii
plicticos intinzi pe un zimbet un bine de circumstanta. Nu tin minte cind
a fost, dar stiu ca am fost surprins de parca eram la furat cu nevasta
vecinului. Am insirat ceva banal, mai mult ca sa scap, decit sa-mi dau
seama ca nu citisem ceva de mult, doar recitesc poezie care imi place,
dimineata si seara in cada de baie. Noroc cu Radetul ca mi-a intrerupt
lectura. Altfel bine mersi ceea ce va doresc si dumneavoastra.
Stefan BORBELY
Acum doua minute. Stefan Borbely (Din citit traiesc si
imi intretin familia. Intrebarea mi se pare, de aceea, stranie.)
Raluca DUNA
Sunt intrebata destul de des ce mai citesc, de catre
prietenii-colegii mei, dupa cum si eu pun adesea
aceasta intrebare, nu numai pentru ca vreau sa cunosc
culisele (de lectura) ale cronicilor sau ale
recenziilor lor, dar si pentru ca pur si simplu vreau
sa dau de o minunata carte necunoscuta. E firesc sa ne
intrebam (cu nerabdare, curiozitate si putina
ironie-autoironie) ce mai citim (si despre ce scriem,
asta, presupunind ca scriem despre ce am citit) pentru
ca asa ne luam pulsul, comunicam intre noi, suntem
vii. Cred ca aceasta simpla intrebare ar trebui sa fie
un fel de ezoteric-vital buna-ziua intre noi. Raluca
D.
Constantin ARCU
Cind am fost intrebat ultima data ce mai citesc? Hmm.
Au apus vremurile cind cronicarul se simtea indreptatit sa
afirme, ca pe un truism, ca nu cunoaste zabava mai de folos decit
„cetitul cartilor". Astazi, intrebarea cea mai frecventa
este cum iti merg afacerile sau altele de acest fel, in nici
un caz nu-si bate careva capul cu lectura. Asa ca nu-mi mai amintesc exact
cind mi s-a pus ultima oara intrebarea, oricum, a trecut ceva
timp. Am fost mai curind chestionat cu privire la ce mai scriu,
unii o fac din politete poate, dar cunosc si citeva doamne onorabile
care mi-au marturisit (nu stiu de ce, aproape ca pe o lauda) ca au citit
ultima mea carte („Faima…") dupa o indelungata perioada
de abstinenta… in materie de lectura. Si ca, foarte probabil,
pina la urmatorul meu volum nu vor mai avea asemenea preocupari!
N-as vrea sa se inteleaga ca ma laud, stiu exact ca in cartile
mele, distinsele doamne cauta sa descopere mai ales aspecte de ordin autobiografic,
nitel picante, sa identifice unele situatii si persoane reale etc. Dar,
dincolo de toate astea, ma simt usor vinovat ca nu le determin sa se aplece
mai des peste paginile unei carti! Oricum, e cert ca omul modern pare
sa se fi debarasat de „viciul" lecturii si, drept urmare, intrebarea
Dvs. poate fi auzita destul de rar. Si poate ca, intr-o oarecare
masura, vina apartine si scriitorilor care par sa uite ca, in fond,
scriu pentru a fi cititi. Cum spunea cineva (Francis Ponge, mi se pare),
scriitorul ar trebui sa scrie ceea ce ar vrea el sa citeasca si atunci
poate ca lucrurile ar sta altfel, iar intrebarea Dvs. ar fi mai…„de
actualitate".
Elena VLADAREANU
Buna intrebare. Nu-mi amintesc cind am fost intrebata ultima oara
ce mai citesc. Posibil sa se fi intimplat prin scoala generala. Acum,
nimeni nu ne mai intreaba. Domnul Dan C. Mihailescu are o rubrica in LA&I
(suplimentul ziarului "Cotidianul"): "Cind ati citit ultima
data o carte de placere" , interesanta. Ar fi si mai interesanta
daca el insusi ar fi mai interesat de ce ar putea sa raspunda si unii
dintre noi, astia mai putin consacrati. Deocamdata, nu e interesat. Foarte
bine. In alta ordine de idei, cei mai mult consacrati se grabesc cu verdicte:
ca cei tineri sunt inculti, nu dialogheaza cu "marea biblioteca universala"
(citez din memorie, sper sa nu gresesc) si alte asemenea traznai. As vrea
sa inchei, dar nu stiu cum sa o fac. Cred ca nici nu trebuie incheiat.
Pur si simplu. Cine vrea sa inteleaga, o sa inteleaga...
Lucian Dan TEODOROVICI
Raspunsul meu ar putea suna asa (si ar fi foarte corect): cred ca
ieri, daca nu cumva azi, asta in cazul in care n-a fost alaltaieri.
Prin natura meseriei, asta fac zilnic: citesc. Fie in calitate de redactor
de carte, cind lectura se imbina pina la identificare
cu redactarea propriu-zisa, fie in calitate de redactor-sef al Poliromului,
cind citesc diverse carti ale unor diversi autori pentru a le putea
da un raspuns in cunostinta de cauza privind editarea sau needitarea
lor. Practic, in ce ma priveste, zic cu mina pe inima si pe
orice altceva: citesc ca sa exist. Din citit imi ies mie banii.
(Oricum, multumesc de intrebare: tocmai am realizat inca o
data ce norocos sint sa pot zice cele de mai sus.)
Acum, venind mai aproape de raspunsul concret: normal, mediul inconjurator
fiind de asemenea natura, sint intrebat extrem de des ce am
citit, cit am citit, cum mi s-a parut ce am citit. Cum intrebarea
insasi a devenit ceva banal, repetindu-se aproape zilnic,
n-am cum s-o consider un reper, n-am cum s-o retin - bref, habar n-am
daca si azi am fost intrebat sau daca voi fi intrebat, daca
ieri s-a intimplat sau daca nu. Cert e ca-i tare placut sa
ai un raspuns „la zi" cind ti se adreseaza aceasta intrebare.
Totusi, o mica nota, cu o mica unda de tristete, la cele scrise: daca
as fi intrebat de cineva ce am mai citit in ultimul timp in
afara cartilor aparute sau in curs de aparitie la Polirom, mi-ar
trebui secunde bune de gindire...
Florin LAZARESCU
Nu mai tin minte. Sint intrebat destul de des. Cind ma intreaba prietenii,
e OK. Le raspund si eventual ne dam cu parerea despre carte. Cind e vorba
despre o ancheta literara, musai trebuie sa intelegi ca: 1) baietii n-au
cu ce umple un spatiu din revista; 2) se insinueaza pompieristic ideea
"nimeni nu mai citeste". Atit.
Ovidiu PECICAN
Lumea te menajeaza in Romania, nu iti pune intrebari de acest fel,
compromitatoare. Mai curind esti intrebat ce mai faci, daca te-ai mai
imbatat in ultimele 24 de ore, ce ai facut in ultimii 5 ani sau cu cine
te culci. Poti sa nu raspunzi, se va gasi cineva sa o faca in locul tau.
Dar sa te intrebe ce citesti, asta nu, nu se cade. Ar suna ca o insinuare.
Cum ca, adica, n-ai de lucru si pierzi vremea citind. Sau ca ti-ai pierdut
prietenii, nu te mai viziteaza nimeni. Ori ca nu esti in stare sa-ti incropesti
o afacere, sa-ti procuri o masina furata din Germania, o amanta interminabila
si filiforma...
Dar chiar daca te-ar intreba, ce sa raspunzi? Daca spui adevarul, ca citesti
un roman bun, aparut de nici o saptamina, cel cu intrebarea va crede ca
incerci sa-l epatezi. Daca spui un titlu indiferent, pari prost. Daca
invoci un clasic, pari needucat, cu lecturile nefacute la timp.
Decit sa ma intrebe cineva ce mai citesc, prefer sa scap printr-o butada.
De obicei spun ca, scriind zi si noapte, nu mai am vreme de citit. Curios,
nimeni nu protesteaza, probabil ca raspunsul meu suna plauzibil.
Acuma insa, ca TIUK, ma pune la zid, recunosc: mda, mai citesc si eu cite
ceva. CE? E o alta chestiune si n-am de gind sa o detaliez. Daca as face-o,
s-ar putea ca redactia sa nu ma mai intrebe nimic pe viitor.
Ion BUZERA
Zilnic sint intrebat ultima data.
Dan SOCIU
Ultima data am fost intrebat alaltaieri,cind un amic de la Boema m-a
intrebat:Sociu,iar citesti o revista in care scrie despre tine?
Adrian URMANOV
ieri, da' tot un tip care scrie
m-a intrebat asa ca e absolut irelevant. daca ma
intreba cineva de la birou sau de la facultate era
alta treaba.
Ruxandra TARCA
zilnic discut despre ultimele carti cititie. hehehe
Andrei PENIUC
Ma intreaba din cand in cand poetul si prozatorul Adi
Urmanov. Cam o data pe luna.
Dan BYRON
Cand am fost intrebat ultima oara ce citesc? Probabil ca aku multa
vreme, ca nu
imi aduc aminte. Da citesc Kafka, ca doar sunt la jormani.
Bogdan Alexandru STANESCU
De fiecare data cind vorbesc cu profesorul Cornel Mihai Ionescu: e
intrebarea ce deschide entretien-ul... tine de un ritual pe care nu
l-as da
pentru nimic din lume. O intrebare pe care n-o aud de la tinerii mei
colegi
de generatie. Am sentimentul stupid ca afisam o masca in spatele careia
celalalt ar trebui sa ghiceasca biblioteci devorate zilnic, experiente
textuale epuizante etc. Intrebarea aceasta capata un caracter aproape
duios
in relatia dintre maestru si discipol, desi contine si o doza serioasa
de
cruzime: profesorul intreaba pentru a masura cu oarecare ingrijorare
distanta care va (mai desparte), pe cind tu (tinarul lup, micul
Prometeus)
savurezi fiecare pas pe care l-ai mai facut spre uciderea (simbolica)
a
maestrului.
Citesc dezordonat (dar intr-o ordine personala care ma tine in viata),
mai
multe carti simultan, scopurile lecturilor diferind: citesc pentru a
recenza, citesc "pentru mine", citesc pentru a ma informa, citesc
pentru a
invata. Asadar, ce mai cititi? E, cite-un pic din toate...
Patricia NEDELEA
ieri am fost intrebata de prietena mea cea mai buna ce am citit, erau
doua carti de fapt pe care le cumparasem alaltaieri. clujul e deprimant
si ploios azi, asa ca mailul meu nu e nici el vesel, toate cele bune,
patricia.
Dan LUNGU
Cred ca ultima data mi-am pus eu singur intrebarea asta...Nu prea
te
Mai intreaba lumea daca citesti si ce, e prinsa in alte treburi. Doar
prietenii de la Club imi mai pun din cind in cind aceasta intrebare, in
special Ovidiu Nimigean. Doar pasionatii sadea de literatura se gindesc
la asta. In rest, filmul bate cartea; mai ales telenovelele.
Alexandru CISTELECAN
Acum vreo doua saptamini.
|
