- Salutare, Toni. Abia a apărut albumul vostru de debut, URBANOFONICA, sînteţi mulţumiţi de calitatea lui, cum a ieşit, cum arată, cum sună?
- Salut, da… în sfârşit am scos primul nostru album după 5 ani de activitate… Este un material care sună foarte bine, graţie studioului şi inginerului de sunet cu care am lucrat. Pe partea creativă instrumentalele mă încântă de câte ori re-ascult albumul, Marius şi Dani au fost inspiraţi şi au tras nişte trak-uri fenomenale, însă la interpretarea mea găsesc formule care ar fi sunat mai mişto altfel… Fizic arată destul de bine, dar am anumite reţineri specifice autorului (am lucrat broşura împreună cu Bobi a.k.a. Afaceri Prospere), surprins că materialul tipărit a suferit modificări neîntrebate. Mă refer la faptul că au fost scoase pagini care conţineau o compoziţie fotografică pe tema electricităţii şi tabloul după care a fost concepută coperta, iar lăcuirea ar fi trebuit să fie selectivă. Nu am divulgat aceste lucruri pentru a defăima pe cei constrânşi de raţiuni financiare, ci pentru a-mi motiva lipsa curajului de a spune că arată foarte bine.
- URBANOFONICA e primul produs al Fabricii de Muzică de la revista „Sunete” şi acum poate fi cumpărat doar cu revista. Care au fost primele reacţii, nu neapărat oficiale/scrise despre album?
- Mda, doar cu revista… Iniţial, broşura pe care este aplicat plicul discului ar fi trebuit să fie o revistă de 7inch, de sine stătătoare şi să se numească Fabrica de Muzică. Astfel plicul, păstrându-şi dimensiunile, ar fi suferit o transformare grafică mai vizibilă, prin desprinderea de copertă. Economia a dictat soluţia de compromis (îmi vine-n minte Ada Milea cu cântecul “Din lipsă de fonduri”). Deocamdată am găsit un revu (pe Hot News), mult prea superficial pentru ca singularitatea lui să-nsemne ceva, în afara faptului că avizatele reacţii se lasă încă aşteptate.
- Dacă ne gîndim că formaţia voastră se numeşte ARIA URBANĂ denumirea albumului, URBANOFONICA, pare firească. Întrebarea e cum aţi ajuns la această denumire a trupei şi de ce vechea denumire, Comitetul Central, nu vi s-a mai părut potrivită? Credeţi că muzica voastră e doar pentru orăşeni?
- Radu şi Dani erau membri ai trupei Comitetul Central. Ei - în căutare de vocal, eu - în căutare de trupă, ne-am întâlnit şi am întemeiat un proiect nou, care (nu ştiu exact de ce) s-a numit pentru scurtă vreme Smockers Dilight – total impropriu pentru o trupă românească, care cântă pe româneşte, şi-n plus, înţelesul sintagmei nu-mi reprezenta intenţia. Din aceste motive am propus Urbanofonica, pe care colegii l-au găsit mai potrivit ca nume de album şi au avut dreptate. Am revenit cu două variante, prima - Aria Centrală, ca însemnătate a zonei geografice din care provenim şi a înţelesului metafizic ce deriva din aceasta, iar a doua – Aria Urbană, ca înfăţişare a spaţiului în care ne desfăşurăm creativitatea. Colegii au ales…
Cred că muzica noastră vizează ascultătorul în sine, indiferent de mediul în care trăieşte, cu toate că numele trupei desemnează un anume tip de spaţiu şi mesajul e, pe alocuri, un semnal pentru cei prinşi în vâltoarea citadină.
- Toni, tu scrii singur versurile pe care le cînţi. Cînd faci poemele te gîndeşti că scrii un text care va fi cîntat sau în acel moment ai o activitate strict literară? Te întreb asta pentru că textele voastre sînt prea complicate pentru a fi recepţionate imediat de cei din faţa scenei...
- Am un fel oarecum variat de a scrie, în sensul că rareori mă aşez la masă ca să scriu şi când o fac e pentru a mă elibera de obsesiile tematice care, dacă nu le trec prin focul purificator al versului, nu-mi dau pace. De multe ori ies în plimbări solitare (de obicei nocturne) pentru a scrie şi mă-ntâlnesc cu inspiraţia spontană condiţionată de mediu, alteori în mijlocul unor discuţii iese câte un vers care se leagă sau urmează să se lege cu altele, alteori versurile sar singure în locuri şi la momente neaşteptate (asta-i spontaneitatea necondiţionată) şi le prind în carneţelul aflat la purtător ca într-o plasă de fluturi, alteori în timp ce pictez îmi vin idei care se transformă-n versuri şi, uneori, în starea de veghe, când gândurile se-ngemănează cu frânturi de vis şi realitate, se nasc versuri libere care aleargă zburând şi dintr-un stol dacă prind unul, spre a-l concretiza, sunt fericit… Deci, indiferent de activitatea pe care o am când scriu, dacă poemele merită, caut să le aduc în faţa oamenilor şi socotesc interpretarea o cale mai directă decât publicarea. Văd recepţionarea textelor într-o directă proporţionalitate cu atenţia şi interesul celor care stau în faţa scenei şi, de ce nu, ca pe un motiv în plus de a fi redescoperiţi cu fiecare nouă cântare.
- Ai publicat poeme scrise de tine în vreo revistă literară? Ce hobby-uri mai ai în afară de muzică?
- Deocamdată nu am publicat nimic, deşi am două volume, unul din perioada adolescenţei şi unul mai recent, care, odată revizuite, cred că ar merita cerneala tiparului. Dar mă-ntreb ce sens ar avea de vreme ce oamenii şi-au pierdut plăcerea de a citi? Poate că însoţite de o variantă audio în interpretarea autorului (am şi văzut ceva de genul ăsta) ar avea o şansă. La nivel de hobby, abordez percuţia şi fotografia.
- Aţi încercat să cîntaţi texte din marea literatură? Ce poem din literatura română ţi-ar plăcea să interpretezi urbanofonic?
- Încă nu m-am gândit să interpretez texte din literatura universală. Dacă ar fi să aleg din literatura noastră aş interpreta “Scrisoarea întâi” pe un instrumental de trip-hop cu influenţe folclorice şi efecte spaţiale.
- La prima audiţie, ARIA URBANĂ aminteşte de Şuie Paparude, cea mai populară formaţie electro din România. V-aţi gîndit să evitaţi acest intertext muzical?
- Recomandăm cel puţin încă o audiţie…
- Ce formaţii v-au influenţat?
Ce formaţii româneşti îţi plac?
Ce trupe tinere crezi că au şanse mari să ajungă departe?
- La nivel de trupă, nu pot vorbi. Personal, însă, trebuie să recunosc faptul că tot ce am ascultat a contribuit la formarea mea, exercitând o influenţă mai mare sau mai mică, directă sau indirectă. Pentru nominalizări fac trimitere la pagina mea din broşura care însoţeşte albumul. Îmi place N.S.K, B.A.U, O.C.S, Timpuri Noi, Blanoz Distrusos, P-nal, Boom-Bapa, Tunderground, iar trupele noi precum Wave Survivors, Round Sound, Discobolls, Shy Beatz, I Hate Mondays consider că au un ultra-potenţial.
- Cu cine v-ar plăcea să faceţi un featuring?
- Nu-mi amintesc să fi avut discuţii pe tema asta între noi. Mie mi-ar face plăcere să colaborez cu DJ Vasile, Vlaicu Golcea, Matze, Silent Strike şi cu oricare dintre trupele româneşti care am spus că-mi plac; iar din afară (fictiv vorbind) aş zice cu DJ Krush, Amon Tobin, Bonobo, Thivery Corporation, Red Snapper, Cinematic Orchestra.
- Dacă e să ne jucăm ca-n jocurile pe computer, ce formaţie ai face tu din membri ai formaţiilor deja existente în România? Ce nume le-ai da?
- Zic PASS şi LA REVEDERE! |
.jpg)
