„Filmele despre era comunistă românească, făcute pentru gustul occidental, au fost refuzate”,
Interviu cu Dumitru Budrala, directorul Astra Film Festival, despre prezenţa la Festivalul “Meetings in Siberia”
de Veronica D. Niculescu

 

Festivalul “Meetings in Siberia”, de la Novosibirsk, a avut un invitat special: Astra Film Fest de la Sibiu, cu un program de documentare despre România. Evenimentul a făcut parte din proiectul “Astra Film descoperă România!”, care a mai cuprins în acest an deplasări la Cracovia, Paris şi Torino.

 - V-aţi întors recent din Siberia. Aţi dus filme despre România la Festivalul “Meetings in Siberia”, de la Novosibirsk, unde aţi avut un statut de invitat special. Ce fel de realităţi ale României contemporane a ales să prezinte Astra Film Festival la cel mai mare festival al Siberiei?

- Selecţia de filme a fost făcută de partenerii noştri din Rusia. În primul rând, ei puteau să aleagă din relativ puţinele filme documentare româneşti, care s-au făcut despre România în ultimii 15 ani. Este interesant de remarcat că filmele despre era comunistă românească, făcute pentru gustul occidental, au fost refuzate, nu au fost selecţionate. În primul rând fiindcă blamarea comunismului în Rusia are altă conotaţie. Se ştie ca la un moment dat comunismul s-a ridicat la rangul de religie naţională, soborul sculptural cu Lenin şi sovieticul cu sovietica cu mâinile ridicate înspre viitorul fericit domină şi acum piaţa centrală a oraşului şi nu au fost dărâmate, cum s-a întâmplat în ţările din Europa de Est, unde comunismul a venit printr-un import politic al imperiului sovietic. Pe de altă parte, ei au trecut probabil prin mult mai multe orori, abuzuri ale puterii comuniste, decât cele arătate în filmele româneşti; mă refer aici în primul rând la filmul Decreţeii. Selecţia de filme a cuprins titluri cunoscute în România, ca Marele Jaf Comunist al lui Alexandru Solomon, La drum şi Blestemul ariciului (Dumitru Brudala), Graţian al lui Thomas Ciulei, Azi am fost frumoasă jună, de Alexandra Gulea,  Viva, Constanţa! (Ambrus Emese) sau documentarul făcut de Angus Macqueen pentru BBC în 2003 despre fenomenul migraţional românesc în Occcident – Ultimii ţărani.

- La Astra Film Festival, filmele ruseşti sunt printre cele mai gustate. Dar cum a primit publicul rus programul românesc? La ce faţetă a României a reacţionat cel mai bine?

- Documentarul rusesc are o tradiţie bogată, cu o şcoală aparte. Ruşii au un respect faţă de film, şi personalităţi remarcabile s-au aventurat să se exprime prin acest gen de artă. În 2004, publicul festivalului nostru a putut să guste varietatea de stiluri şi de subiecte abordate în documentar „Rusia contemporană”. Se ştie că ei cultivă arta cinematografică şi au o înclinaţie înspre estetizare, de multe ori lăsând la o parte necesitatea de a prezenta un fenomen social.
Tânărul public din Novisibirsk, care a umplut sălile de cinema în timpul proiecţiilor de film, a fost foarte interesat de stilul filmelor documentare româneşti. Au fost percepute ca o noutate mai ales documetarele observaţionale. Fiind mulţi originari din munţii Altai, au fost plăcut impresionaţi, descopereau asemănări între viaţa pastorală din România şi din Altai.

- Cum s-au desfăşurat evenimentele care au însoţit proiecţiile – dezbaterile, concertele, expoziţia de fotografii?

- Vreau să remarc faptul că prezenţa noastră în acest festival, într-un oraş industrial de trei milioane de locuitori, în plin boom economic din Siberia, a fost perceput ca un program venit din Europa, unde tânjesc şi ei să ajungă, aşa cum eram noi în anii 1990, când veneau occidentalii la noi. Am avut un program bine organizat, împachetat în broşuri cu anunţuri, cu filmul despre Sibiu, Capitala culturală europeană, şi cel al Astra Film Festival, documentarele româneşti, Fanfara 10 Prăjini, şi Minisatul Sf Andrei, care au electrizat publicul rusesc.

- Din păcate, în toamna aceasta nu vom avea festival de film documentar la Sibiu. Ce ne pregătiţi pentru ediţia viitoare, din 2009?

- Surprizele programului Astra Film Festival 2009 vor fi dezvăluite în curând.

Redactia: Mihail VAKULOVSKI, Alexandru VAKULOVSKI, Carmina TRAMBITAS
© grafica: Dan PERJOVSCHI; Webdesign & Webmaster: Viorel CIAMA
E-mail: revista.tiuk@gmail.com Site gazduit de http://reea.net