Mihnea BLIDARIU

Killing In The Name (Rage Against The Machine)

Cutitul intra usor in ceafa moale si parfumata a lui Stefan Banica Jr. Individul mai apuca sa-l priveasca o data, cu acel aer de baiat dus la curve din perioada interbelica, inainte de a se prabusi sec pe parchet. „La dracu, asta nici mort nu renunta la rolul de prezentator!”, scrasni, cu dispret, printre dinti. Îsi indrepta apoi atentia spre dulap, de unde se auzea respiratia intretaiata a Andreei Marin Banica. „Sarumanaaa!!!”, urla, smulgand usa cu totul. Începu sa rada salbatic cand o vazu pe vedeta cu fardul siroindu-i pe fata, aproape goala. „Pacat ca nu sunt si violator, papusa. De fapt, norocul tau, mori neintinata.” Îi puse pistolul Carpati in frunte si trase. Capul ei ii amintea de un episod din South Park, in care Britney Spears isi zburase juma din capatana, intr-o incercare de sinucidere nereusita... doar ca, spre deosebire de aia, asta chiar murise. Good job.
Fetita il privea oarecum mirata, in patutul ei roz, cu papuceii si costumasul marca Mihai Albu. Sau Catalin Botezatu, naiba stie. Oricum, le facuse felul la amandoi. Ideea ii venise de mult, inainte sa se anunte sfarsitul lumii, insa nu avusese curajul s-o puna in aplicare. Dupa anunt, insa, in haosul ce se instalase, putuse usor sa faca rost de un pistol si o pusca automata, de la o unitate militara aflata langa Timisoara. Prima victima fusese Marian Iancu, patronul echipei de fotbal, caruia ii luase si masina, pentru a ajunge la Bucuresti. Lista era foarte lunga, insa aproape nimeni nu se sinchisea de ceea ce facea – mai intai din cauza panicii generale, apoi deoarece tuturor li se parea un act de o absurditate infinita: oricum aveau sa moara cu totii! Se gandise si el la asta si, cumva, le dadea dreptate. Însa in rutina omorurilor gasise un sens si o posibilitate de a uita ce avea sa vina. Tocmai pentru ca oricum ar fi murit, ce conta ca mureau mai repede?...
De cand incepuse, in adolescenta, sa inteleaga felul in care aceasta societate functiona, simtise o scarba imensa pentru politicieni, vedete, fotbalisti, bastani, baroni, judecatori si toti cei care furau pe rupte si o duceau in puf. Nu era nimic nou in asta, o lume intreaga ura aceste personaje. Diferita era doar determinarea lui de a-i extermina. Însa ii lipsea curajul; nu avea nici talente de lider, ca sa porneasca o miscare radicala, un grup de asasini, ceva... Era doar un baiat sarac si las de la marginea Timisoarei. Mediul muncitoresc, plin de alcool si disperare, ii alimentase ura si planurile, insa tot nu-i daduse coaie pentru a trece la actiune. Se ducea la concertele celor de la Implant Pentru Refuz, unde plangea de fiecare data, din cauza ca versurile i se pareau atat de adevarate incat ii era ciuda ca nu le scrisese el, unde urla si ii venea sa ia un par si sa ii pocneasca pe toti, pentru ca nu faceau ceva – sa il elibereze de dorinta ucigasa, sa ii omoare ei pentru el. De altfel, nu de putine ori sfarsea dat afara pentru ca lovea spectatorii cu picioarele si pumnii, fara sa se mai uite, in accese de furie necontrolate...
Sfarsitul lumii ii oferise ocazia perfecta de a-si pune planul in aplicare. În Bucuresti, odata ajuns, se gandi sa continue cu oamenii de fotbal. Îl gasi pe Mitica Dragomir in mijlocul unui chef monstruos, cu gagici goale pe mese, beat mort, cu vinul siroindu-i pe camasa, cu manelistii la picioare, cu bancnote plutind prin toata casa. Automatul ii rezolva destul de repede pe toti, desi a trebuit sa-l fugareasca pe Mutu pana in gradina, unde ii crapa capul cu o bata – automatul se golise si pistolul se blocase, nu se stie de ce. Cu aceasta ocazie, murira si Mircea Sandu cu fiica sa, Lacatus si vreo cinci fotbalisti carora nu le mai tinea minte numele, ca si Florin Salam si Adi de la Valcea – astia, ultimii, chiar il distrasera, cum incercasera sa-i ofere bani si lanturi groase de aur. Evident, nu le folosise la nimic.
Palatul lui Becali parea o fortareata. Doua Hummer-uri la poarta, gorile inarmate peste tot. Se gandi sa amane executia, insa isi aminti de aparatul de fotografiat din geanta. „Da, clar, n-o sa refuze Gigi un interviu despre sfarsitul lumii!...” Lasa armele in masina si ascunse cutitul in husa aparatului, sub el. Gorilele se uitara neincrezatoare, insa seful se arata incantat. Totusi, fu dificil – in biroul aurit ramase si unul cu o moaca de rugbist crescut la casa de copii. Îl prosti cu o fotografie „sa vada lumea cine il protejeaza pe cel mai credincios roman, care sigur va merge in Rai”. Îi puse unul langa altul, ranjiti amandoi, scoase aparatul, cutitul de sub el si lovi pe maimutoi direct in gat. Becali vru sa urle, dar i-o lua inainte cu o statueta din bronz a sfantului Gheorghe, aflata pe birou. Trase o tigara, linistit, privindu-i pe bodyguarzii din curte cum se zgaiau admirativ la Maybach-ul patronului. „Pastele ma-tii, cu Maybach-ul tau cu tot...”, marai printre dinti, in timp ce-l aranja pe cioban in fotoliul lui cu manere aurite. „Ia sa vedem cum ajungi tu la Doamne-Doamne si te joci de-a razboinicu' luminii pe acolo, natia ta de dobitoc!” Îl ucise cu acelasi cutit, in inima. Fotografie cadavrul, apoi iesi calm pe usa, spunandu-le retardatilor ca seful a dat ordin sa nu fie deranjat.
Dupa aceea, fu din ce in ce mai usor. Iliescu facea baie si nici nu auzi cand o strangula pe nevasta-sa, in hol. Se zbatu indelung sub apa, privindu-l chinuit, cersind viata. Nu stia daca il omorase pe Vanghelie, trasese in el din goana masinii; pe Simona Sensual, insa, o calca, decis, pe o trecere de pietoni din Drumul Taberei. Basescu si Tariceanu nu erau de gasit. Vadim Tudor tinea un discurs in parcul Cismigiu si trebui sa goneasca destul de rapid la masina dupa ce il impusca. Pensionarii dracului, inca ii mai tineau bine picioarele pe unii dintre ei!... Andreea si Keo si-o trageau intr-o fericire cand intra peste ei. Fu de ajuns un singur glont, care ii strabatu lui gatul si ei inima. La iesirea din bloc dadu peste unul din tipii de la Akcent – nu mai stia cum il cheama, dar il lasa mort pe scari. Mai cazura niste manelisti obscuri, Adrian Nastase, Emil Boc (ce cauta asta la Bucuresti, nu era din Cluj?...), o tipa de la Spicy, Andreea Banica, Dan Voiculescu – mosu facu atac de cord la vederea automatului – Cozmin Gusa, Andrei Gheorghe, doi prezentatori de la Realitatea, Mircea Baniciu, Dan Diaconescu, trei politisti care fumau iarba intr-o masina, Virgil Iantu, Busu („cum o sa fie in weekend? o sa ploua cu gloanteeeee!!!!”), cativa creatori de moda, Monica si Irinel Columbeanu, George Copos, un paznic de la TVR, Marioara Murarescu, Andreea Raicu si Tudor Chirila, Mircea Geoana. De fapt, au fost mult mai multi, insa unii dintre ei nici nu se aflau pe lista, ii omorase doar pentru ca intamplarea ii scosese in cale.
A obosit teribil. E ultima zi, in seara aceasta trebuie sa cada meteoritul. Uitandu-se la fetita sotilor Banica, isi aminti ca Iisus va invia la Mamaia, pe plaja. Îi veni ideea sa-l omoare si pe acesta; geniala idee, din pacate nu mai e timp sa ajunga. Fetita spuse „papa”. O lua in brate si se duse cu ea in bucatarie. Gasi laptele praf si ii pregati un biberon. În timp ce o privea cum suge, il cuprinse un sentiment suparator de inutilitate. E ultima zi si asta inseamna ca nu va mai putea ucide de acum inainte. Si mai sunt atatia de ucis, draga mea... tocmai cand totul incepuse sa capete un sens. Se gandi ca era, cel mai probabil, ultimul ucigas in serie al planetei. Iar tu, frumusete mica, esti ultimul meu martor. As vrea atat de mult ca lumea sa continue sa traiasca si noi doi sa fugim impreuna. Te-as creste ca pe o fiica asasina, te-as invata sa omori toate costumele, toate imaginile colorate care inlocuiesc viata adevarata, pe toti cei care fura visele oamenilor, pe toti cei care transforma diminetile in distractie galagioasa si serile in talk-show-uri belicoase. Într-un final, ti-as marturisi ca nu esti fiica mea si tu te-ai indragosti de mine ca de un barbat adevarat si am face dragoste cu pistoalele in mana. Pana la urma, am deveni si noi vedete si ne vom sinucide, detonand explozibilul intr-un hotel plin cu politisti.  
Îsi privi ceasul: era sapte, totusi, pana la Constanta nu facea mai mult de trei ore, pe autostrada. Merita incercat... Duse copilul inapoi in patut, ii mai facu un biberon, o saruta pe frunte si iesi.