Este Romania un model cultural de referinta pentru elita culturala din Basarabia?
O fi, dar eu nu-l vad deloc! Marea problema a basarabenilor, unionisti sau potrivnici acestei idei, este ca ei sunt sificienti siesi, ca nu prea accepta sa se raporteze la modele. Oricare ar fi acelea: romanesti, rusesti, bizantine, sovietice...Vorbesc despre realitatea pe care o scrutez zi de zi. De aceea, este oarecum indreptatit "moldovenismul" lui Voronin (hranit din umbra de Mark Tkachiuk, eminenta cenusie a regimului Voronin!), caci este alimentat copios de paranoia fals intelectuala a asa-zisei elite intelectuale de pe malurile Bacului... si cand spun elita, ma refer la "dinozaurul" cel cu multe capete, chipuri ce se numesc: Lari, Vieru, Cimpoi, Rosca, Dabija, Matcovschi si o buna parte a USM! Mi-e indiferenta toata zbaterea lor, caci e contraproductiva si falsa. Care este eficienta intregului lor efort din ultimii 18 ani? Cate pietre au pus acestia la apropierea de hotarele Romaniei?
De fapt, ce le poti cere unor oameni care au fost produsul intelectual al regimului criminal sovietic, cum se pot ei adapta noilor realitati? Integrarea in Romania nu va face decat sa le complice si mai mult existenta, si asa destul de incurcata si avariata... La ce ar folosi o concurenta in plus?
Un "model de referinta" nu a ramas decat problema biologica a supravietuirii. Jalnic. Sincer, as vrea sa gresesc, dar…
Referitor la elita tanara scolita in Romania si Occident, pentru ca tot ai insistat asupra acestui aspect, cata lume scolita in afara Moldovei activeaza acum in domeniul culturii la Chisinau?
R. Moldova ramane locul de intalnire a Estului cu Vestul. Castiga careva confruntarea?
Din Vest Moldova a "imprumutat" prostul gust si casele mari, fara personalitate, sterile, cu "evro-remontul" lor cu tot... Altceva? Limba pretins engleza, invatata la MTV si filmele hollywoodiene cu monstri si prosti siliconati. Din Romania… am vazut ceva teribilisme in interiorul grupului Human Zone, folosind clisee verbale si cuvinte din limbajul argotic al strazilor bucurestene, dar aceste "implanturi" eu le consider inutile, fortate si ridicole. As vrea sa aud argoul specific chisinauean, daca tot se recurge la astfel de tertipuri lingvistice... Din Est avem tineri cu constiinta imperiala, in timp ce noi ne plangem de mila! Ar trebui sa aratam mereu ca nu suntem asa cum ne vad ei, deci au o viziune gresita. Dar sa stii ca e hranita copios de majoritatea dintre moldoveni...
Spuneai mai sus ca moldovenismul lui Voronin este oarecum indreptatit...
Cele doua perspective se intrepatrund: „moldovenismul” si „minoritatea moldoveneasca” – ambele constructii artificiale, intelectual-ideologice. Dar nu lipsite de oarece temei. S-a intentionat cu adevarat crearea unei natiuni cu acest nume, dar nu s-a reusit. KGB nu a reusit! Ceea ce face acum Voronin, nu face decat exercitiul unei jalnice mimicrii, sa transmita sub alte forme aberatia unui esec. Iar populatia marunta marseaza – sunt sigur, de o maniera incostienta – pe acest discurs oficial. Ca nu are alta oferta in care sa creada. Moldovenii nu au avut de ales in istorie, altii au decis in locul lor, iar ei au dat tacticos din cap. Scrierile lui Druta, Vasile Vasilache, Ion Constantin Ciobanu, Nicolae Vieru, Lidia Istrati s.a. ne arata cum a fost taranul moldovean. Dar poate ca imaginea asta este rodul manipularii scriitorilor, implicit, a regimului? Ei bine, posibila distanta intre ceea ce stim si ceea ce este (sau poate fi) cu adevarat – iriga imaginarul ideologico-politic, si creeaza confuzia necesara unei amanari la nesfarsit a solutionarii realelor probleme ale regiunii, indiferent cum ii spunem acesteia: Basarabia, RM, regiunea autonoma in cadrul Romaniei... Marea problema aici nu sunt autoritatile, puterile care se duc, se succed, guvernele mai mult sau mai putin competente, ci apatia cronicizata (endemica?) a populatiei. Fireste ca cei care au mai multa constiinta vor pune mai transant intrebari, mai rapid, dar din pacate, nu sunt moldovenii cei care le formuleaza cel mai coerent si de o maniera stringenta, de neamanat.
Ideea de Unire cu siguranta nu a murit definitiv, cred eu, ci are nevoie doar de o noua retorica. Daca am presupune ca si ideile au o viata a lor, cum ar arata viata ideii de Unire? Daca ar fi la sectia de reanimare, intretinuta artificial in viata cu aparate, care ar fi sansele ei de supravietuire si de revenire in forta?
Ideea de Unire, asa cum au formulat-o inaintasii nostri, in opinia mea, este imposibil de infaptuit. Lumea globala nu mai are nevoie de state nationale sau guvernate pe principii nationaliste (Kosovo este un experiment, copt de multa vreme!). Deci, asa cum pe fundalul unei confuzii totale a anului 1991 s-a ratat alipirea RM la Romania – pentru ca nu a existat (nici acum nu exista!) o elita capabila sa priveasca vizionar necesitatea acestui act - , acum nu mai sunt conditii prielnice pentru asa ceva. Lumea globala are nevoie de piete de desfacere, nu de conflicte etnice, religioase, ideologice. Petrol si gaze, nu limba nationala si poezie... RM a ratat sansa de a fi fost azi in UE, dar daca e sau nu o ratare, o va arata viitorul Romaniei...
Conglomeratele de natiuni sunt considerate, in general, (de sociologi) locuri de efervescenta culturala, locul unde se intampla marile interferente, marile schimburi culturale, locuri de emergenta a inovatiilor, armoniei inter-etnice si inter-culturale. Prin urmare, R. Moldova ar putea fi un astfel de loc... este, nu este, de ce nu este?
Chiar daca ideea asta a mea nu este prea bine primita (nici privita), eu sustin ca spatiul dintre Prut si Nistru formeaza (si asta de foarte multa vreme) un „conglomerat” de etnii, si nu sunt putine: romani/moldoveni, ucraineni, rusi, evrei, bulgari, gagauzi, tigani, lituanieni, tatari, germani...Tocmai de aceea nu am privit niciodata cu ochi buni „reliefarea” excesiva a moldovenilor, numai pentru ca sunt cu procentul cel mai mare. Prefer si agreez inversiunea: putini, da’ buni! Mi-este foarte clar ca fraza asta ma va impinge la „stalpul infamiei”, dar nici nu pot calca in picioare ceea ce e o evidenta! Nu vreau sa contribui si eu la acea imagine, de care pomeneam mai sus, care deformeaza bunele vecinatati, cu cei care populeaza acea limba de pamant. Exista o sumedenie de oameni interesanti acolo, in diferite zone, dar ei stau pititi, timorati, docilizati... majoritatea dintre ei nu sunt moldoveni, tocmai de aceea – raman in conul de umbra. Cum ii putem scoate la lumina? Simplu: considerandu-i egalii nostri, dandu-le sanse sa se manifeste, sa spuna, sa scrie, sa expuna, sa fie in comuniune cu noi, romanii basarabeni. Altfel nu vad cum poate fi pace in acel teritoriu. Ce mare lucru am facut noi ca am decretat „limba moldoveneasca” acum aproape doua decenii, daca aceasta pur si simplu nu exista?! Este pura fictiune, fata morgana, aburi de-asupra Saharei, cum ar veni... În anii’70 limba romana era mai prezenta la Chisinau decat e azi. E suficient sa vedem ce literatura se scria atunci si sa fim ceva mai exigenti fata de cele „comise” azi. Prabusirea e clara, diferentele – tulbura. |
.jpg)
