Alexandru VAKULOVSKI

PIZDET

(roman - varianta MANUSCRIS)

39. Un fum pentru prietenie

Printr-o placuta intamplare pe peron i-am intalnit pe Scrof si Allbe. Mai era cu ei o gagica, n-o stiam, semana cu o puicuta de-aia care danseaza manele, dar e de acord sa rabde si Ozzy Osburne, daca asa vor patanii. Ne-am cuprins si ne-am carat bagajele intr-un compartiment. Aveau si ei bilete pentru compartimentul meu. Baietii erau veseli, Allbe mi-a zis ca arat foarte bine, eu i-am multumit spunandu-i ca arata ingrozitor, tot felul de formule de politete de-aia idioata, care apare cand se intalnesc niste prieteni care nu s-au vazut de mult timp.

Am mai povestit tampenii si apoi am coborat din tren sa cumparam suc. M-am trezit la intrarea unui bloc. Baietii au scos o tigara. Încercam atunci sa ma las. Pentru intalnire, ba, pentru prieteni. Prietenia s-a dovedit a fi destul de tare. Radeam clatinandu-ne si tinandu-ne de burti.

Uitasem sa luam suc.

Am mai stat de povesti in compartiment, razand tot timpul, apoi cand fumam cu Allbe in coridor, am hotarat ca lui Scrof nu i-ar strica o mica gruzeala. Asa ca le-am spus lui Scrof si gagicii ca mergem dupa suc, Scrof a vrut sa vina si el, dar noi, nu, nu, nu, coboram noi, venim imediat, luam chiar de aici de pe peron.

Mai era inca vreo ora pana la pornirea trenului, asa ca am mers cu Allbe direct intr-un bar. Am baut cate o halba amuzandu-ne de Scrof, care ne injura probabil in gand si care se gruzea, sigur, in compartiment.

Era foarte cald. Iarba facea raceala berii si mai savuroasa. Am mai spus bancuri, ni l-am imaginat pe Scrof acolo in compartiment – mare si trist. Ni l-am imaginat tot iesind din compartiment, uitandu-se pe geam daca venim sau nu.

Vorbeste politicos cu gagica aia acum, ea e vorbareata, Scrof probabil deja se balbaie, nu mai stie cum sa lege cuvintele. Îi transpira curu’ si se gandeste la suc si la suca de alaturi, la cat de cretini suntem noi ca l-am lasat asa pe mititelu’, in asa primejdie de a se gruzi definitiv.

Ne-am uitat la ceas, era timpul, asa ca am luat repede un suc si am alergat la tren. Tocmai pornea. Pidarilor – ne-a zis Scrof, ceea ce ne-a amuzat si mai rau. Tormoz – i-am raspuns noi, la care s-a amuzat si el un pic.

Seara numai incepea – narcomanilor – ne-a zis tipa. Dupa care in plina viteza a trenului am iesit in coridor si toti patru am fumat pentru prietenie. Deodata v-am prins, a zis gagica dupa ce a tras un fum. Da’ noi ne gruzeam, a mai zis Scrof. Blea!

Peste cateva zile, intr-un apartament, descoperisem un nou tip de bulibuleator. O sticla de plastic cu fundul taiat, bagat in apa si deasupra, la capac, iarba. Aprindeai un chibrit, ridicai sticla in sus, pana ramanea doar un pic in apa si astfel intra fumul in ea. Apoi scoteai capacul si puneai gura. Inspirai tot fumul. Apoi iarasi si iarasi. Pana te trezeai in ceruri. Sau in cercuri. Aura de fum a ingerilor.

Eu deja le combinam bine cu pastilele. Ma trezeam prin baruri rupt, inconjurat de gagici si prieteni care la intrebari le explicau ca sunt foarte, foarte obosit, ca nu am dormit cateva zile din cauza examenelor s.a.m.d. Ma simteam ca o reptila iarna, cu creierul amortit, cu mici blituri, incercari de a constientiza ceva, apoi caderea. O cadere lunga in vis, in sunete, in culori. Uneori incercam sa ma concentrez asupra vreunui banc, dar degeaba, imediat, imediat mi se parea mie ca ridicam capul de pe masa, priveam ceasul, uneori trecuse doar vreun minut, alteori vreo ora. Nu stiu de unde apareau atunci tot felu’ de tipe, probabil ne vedeau asa rupti si se simteau in siguranta. Încercau chiar sentimente materne fata de noi, incercau sa aiba grija. Noi ne sorbeam sucul, berea, mai fumam, pana ne trezeam dracu’ stie unde. Nebanuite sunt caile tale, Doamne! Acele zile cand ma trezeam cu vreo una peste mine, fete de-alea care daca vorbesti normal iti spun ca doar dupa casatorie, ca tu vei fi primul, apoi, hai o data, bine, da, nu prea stiu ca n-am mai luat-o pana acum in gura.

Care apoi vor sa te apere intotdeauna de ceva, nu-i bai daca nu au de ce. Care se folosesc de tine ca de un obiect, un vibrator, apoi vor sa te insufleteasca, sa te faca cel mai bun, cel mai elegant etc., sa te casatoreasca cu ele, sa-ti faca copii s.a. Cacat. Curvele dracului. Daca-ti trebuie s-o sugi, suge-mi-o, dar nu incerca sa ma umanizezi dupa aia. Nu incerca sa transformi broasca in printesa. Probabil ca tipul asta de femei vizioneaza multe seriale si cred ca viata are multe intorsaturi spectaculoase, ca cel rau va fi pedepsit iar binele va invinge, ce pula mea!

Mi-au provocat intotdeauna o mare scarba, mi-au amintit de cacat amestecat cu ciocolata. Libertatea mea este numai a mea, daca te las alaturi nu inseamna ca nu mai sunt liber, ci ca ma doare in cur, sau pur si simplu sunt plictisit pentru a mai face ceva.

Acele zile in interiorul bulibuleatorului. De unde totul aparea altfel, mai isteric, mai colorat, mai fara nici o logica. Si ochii prea obositi pentru a privi prin sticla. Ochii ce se inchideau si priveau undeva departe. Departe de oameni, departe de simple sentimente, de ganduri. Departe este aici in interior. De unde izvoraste durerea, dar si uitarea. Dar curva de memorie chinuie. Dimineata cand te trezesti esti aproape intors cu totul in realitatea asta si vezi ca nu aici ti-e locul, ca aici e locul doar pentru durere, pentru sinucidere. Curva de memorie intotdeauna ne fute, oricat de puternici ne-am crede. Diminetile alea chinuitoare in care nu stiam cum sa-mi iau doza, mai repede sa uit, sa rad. Cand soarele deranjeaza, linistea macina, iar galagia te stoarce. Vrei sa uiti si nu poti. Vrei sa-ti amintesti si nu poti. Uite-asa. Realitatea asta opaca, imbatranita, pizda asta de realitate are nevoie de senzatii tari care s-o trezeasca din amorteala ei puturoasa. Realitatea asta ca o telenovela.

Iar prietenii sunt ca tine. Nu-i privi in ochi atunci cand se trezesc. Vei vedea durerea, mizeria insuportabila, vei vedea dezgustul si scarba. Nu-i intreba nimic. Cel mai bine e sa nu faci nimic. Niciodata. Atunci nu pierzi nimic. Niciodata. Munca e pentru sclavi. Munca e o metoda prin care realitatea ne fute. Deschis. Mai bine mori, mai bine nu te nasti, hai ba, mai bine bei o bere, fumezi o tigara. De ce nu consideram arta o munca? Fiindca ne face placere, iar munca, nu.

Fiindca vreau sa ucid pe cineva, fiindca afara e soare, incepe sa se incalzeasca, copacii infloresc, fiindca vreau sa ma sinucid, fiindca vodca ucide raceala, fiindca si cartile ard, fiindca viata e extraordinar de frumoasa si interesanta, eu sunt frumos si interesant, dar sunt un cretin, fiindca dragostea, fiindca elevilor le place sa-si impuste colegii si profesorii, fiindca eu am dat foc casei in care dormeau parintii mei, fiindca atunci cand adorm ma deranjeaza tantarii, fiindca ma latra cainii, fiindca iarba incepe sa iasa de sub pamant, fiindca am fost lovit cu o sticla in cap, apoi cu o bara, fiindca pe cer sunt nori, fiindca Eminescu a murit, fiindca zidurile sunt pline cu sugi pula si nu cu Eminescu poetul nostru national, fiindca picioarele nu te duc acolo unde vrei, iar capul sare ca o minge pe asfalt, fiindca vorbim in rima, fiindca nu suna bine ceea ce vorbim, fiindca nu ne place cum suntem, ne place intotdeauna altceva, altcineva, fiindca e misto sa pescuiesti, e misto sa-i ucizi dracului pe toti odata, e frumos sa desenezi, sunt bune prajiturile, fiindca Dumnezeu si-a scris, si-a terminat cartea si nimeni nu i-a dat nici un premiu, macar de la U.S. din Moldova, fiindca sunt tanar si nu vreau sa mai fac nimic, poate o formatie, fiindca Björk crede ca si chitara e inutila in timpul nostru, fiindca nu ma satur niciodata de somn, fiindca mi s-au rupt ciorapii, fiindca imi transpira corpul, fiindca ma cac, ma pis, fiindca trebuie sa platesti, platesti insutit si nimeni nu da un parai pe mine, fiindca ma dor ochii, unul a si cedat deja, capul e prea greu si viata mi se pare prea frumoasa, fiindca tata imi zicea da-le in bot la toti, nu te lasa, fiindca mama imi zicea sa nu bat fetele, sa nu le chinui, fiindca obosesc foarte repede, ma enervez, ma bucur, sar si urlu, fiindca e de-abia dimineata si deja m-am saturat, fiindca seara e departe, fiindca trebuie sa mananci, sa bei si sa te droghezi, fiindca cacatul pute, fiindca m-am nascut in Uniunea Sovietica, fiindca Lenin a murit, fiindca Stalin era narcoman, fiindca putrezesti, te imputi, daca te ard, oricum pute, fiindca pasarea zboara, dar se si impute si se mananca, cainele e prietenul omului, fiindca exista muzica si exista discoteci, fiindca exista DJ, fiindca iarna apa e prea rece, iar berea vara e calda, casele au garduri, fiindca e iubita sotia aproapelui, totul este a tuturor, dar eu trebuie sa fur, fiindca imi strang bani pentru un pistol, Buru rupe tot ce deseneaza, toti sunt tampiti, fiindca se naste si se moare, dar mai ales se impute, fiindca dimineata trebuie sa te trezesti, trebuie sa bei o cafea, iarba este verde iar cerul albastru, fiindca nu mai am motocicleta, fiindca rotile se sparg, fiindca caderea e dureroasa, fiindca trebuie sa te razi, sa te tunzi, fiindca transpiri cand te futi, fiindca e lene, fiindca e scarba, fiindca trebuie sa scrii scrisori, fiindca exista avioane, fiindca avioanele mai cad, dar sunt si explodate, creta de la tabla se termina, calciul e foarte bun pentru alergie, iar vitamina C pentru raceala, fiindca trebuie sa incepi, dar trebuie sa si termini si apoi sa te stergi, caseta trebuie intoarsa, cartofii prajiti si sarmalele fierte, fiindca dimineata soarele rasare iar seara nu, fiindca vine menstruatia, o data pe luna, dar poate mai des, fiindca e bine sa mori pentru patrie, trebuie duse flori la morminte, dar si la iubita, ceasul merge numai inainte nu si in parti, cresc unghiile, apoi se umplu cu negru, fiindca suntem creati dupa chipul si asemanarea Lui, fiindca Salman Rushdie, dar si Trotki, fiindca stelele sunt albe, fiindca se mananca peste, dar si rechini, si balene, si gaini, si oua, fiindca memoria trebuie sa ne fie vesnic vie, fiindca avem numai doua maini si doua picioare, fiindca exista televizoare color, dar si alb-negru, fiindca visele colorate caracterizeaza persoanele cu psihicul la pamant, fiindca se spanzura numai cate unul intr-un lat, fiindca la toba trebuie sa lovesti repede, fiindca pisica papa randunele, iar cutu’ papa pisica, fiindca exista prietenie, dragoste, fiindca la mort trebuie sa plangi si la nunta sa te imbeti si sa razi, fiindca nu se mai termina odata, fiindca guma sterge creionul, fiindca e seceta, inundatii, fiindca baiatul si fata mea e o valoare, fiindca pisica poate fi alba, dar si neagra, fiindca la razboi se moare, iar moarea e buna la mahmureala, fiindca pusca este cu o teava, dar si cu doua, fiindca ultimul cartus se pastreaza intotdeauna pentru sine, fiindca sunt cutite pentru fructe, fiindca daca-ti trag una peste bot iti curg mucii, fiindca exista electricitate, dar si scaun electric, fiindca exista nu, exista da, fiindca nu exista, fiindca exista, fiindca nu exista, fiindca exista, fiindca nu exista, fiindca exista, chitara bas, Romania vrea sa intre in NATO, patlagica se strica, painea se face clei, cand ucizi un tantar curge sange, fiindca se citeste de la stanga si nu de la dreapta, fiindca exista carti dar si nu exista carti, capul doare, dar si se taie, fiindca poti fugi, fiindca mare, munte, cutremure, fiindca intotdeauna coca-cola, fiindca aeroplan, fiindca foaie verde, fiindca busuioc de la Moldova, tu sugi pula eu bat toba, fiindca se cade, fiindca soarele poate fi rosu, fiindca ochii pot fi rosii, fiindca apa se bea, dar si se fierbe, fiindca marea are sare, fiindca sunt lacrimi, dar si de bucurie, casele se vopsesc in verde, dar si in albastru-galben-rosu, fiindca Paris, dar si Galati, si Orhei si New-York, febra aftoasa si boala vacii nebune, fiindca eternitate, fiindca uneori cerul e albastru si transparent, fiindca.

(va urma)