|
||
|
|
||
 |
Vitalie SPRINCEANA
|
 |
daca Dumnezeu ar fi pe-o pentru putina-i credinta. *** eram atat de singur uneori incat nici ecoul nu dorea sa-mi raspunda
*** la impartirea cerului mi-a revenit o bucata noroasa… taiam, ciopleam cu barda in patura de nori: voiam sa ajung la soare!
*** necajit de oameni… suparat de pacatele lor Dumnezeu arunca din ceruri un blestem peste ei: - La fiecare pacat savarsit de voi sa cada din cer o stea… in noptile anului X, peste ceva ani, ca nu a fost nevoie sa treaca multi, cerul era gol… lipsit de stele… si-n intunerecul negru indragostitii ascultau povesti… despre stele…
*** Sisif urca la deal pietroiul… aschii de piatra ii zgaraiau mainile, maracini ii taiau picioarele si lacrimi udau buzele-i uscate. Sisif si piatra… mii de ani au urcat acelasi deal impreuna… carari batatorite crescura pe spatele muntilor. piatra cadea in vale de fiecare data… bucati din ea plouau in parti… sfasiata de timp, drum, si sudoare piatra se facu pietricica… si apoi se topi in mainile uscate ale lui Sisif… Sisif urca la deal si cobora la vale… fara piatra. urca la deal doar dorul sau… mainile nu-l mai dureau… doar sufletul il durea… apasat de plictis… pentru Sisif chinul abia incepu.
*** poeziile de dragoste au fost scrise toate demult-demult… in editii luxoase, in tiraje de bulevard, pe fiel imbatranite de caiet, pe pereti, pe strazi, in unghere… cu spray, cu vopsea, cu creta murdara, cu var, cu sange… cu pixul sau ultimul creion ascutit cu un colt de inima indragostita… si nu ne-a ramas decat sa ne iubim muti. |
|
Redactia: Mihail VAKULOVSKI, Alexandru VAKULOVSKI, Carmina TRAMBITAS |