Nick FAGADAR

CONTINUU SFARSIT

 

   pace tie intuneric pe doua picioare
   aduna-te in jurul meu ca o karma
   vino dimprejur si icneste lovindu-mi inima
   harcea parcea fara limita
   duzina de nasturi albi cusuti cu vene mici
   de fiecare pagina a literaturii mele 
   pe care, iata, nimeni nu o mai citeste.
   cred in tine si in fiecare alt tine pe care il croiesti
   cu maini de creta in stofa irigata de vise a pielii tale
   am ales sa nu am de ales
   incet si dulce amarui ingenuncheat 
   fara gari fara porturi alunec
   cu un val de fum in jurul cantecului meu ragusit
   cautand un cui in care sa-mi atarn genunchii
   o singura fereastra sa-mi sparga ochii
   o cutie cu ceara in care sa mi sting talpile 
   sa-mi incui pasii.
   "e simplu" tot aud o voce inganand in gand
    o voce pe care n-o cunosc insa o stiu
    din cartea de povesti a altcuiva
    cu "lumea se intampla, nu-i asa?"
    zile de carbune si nopti cu tavanul lipit de frunte
    asa incat sa fie totul mai aproape de lucruri marunte
    o pata de sange nebagarea de seama a doi fara minte
    frisoanele ude, pastile, cuvinte.
    si trenul asta unde merge?
    nu stiu si mi-e atat de somn incat am oasele puse
    in foi de ceapa crude
    ma ierti ca n-am raspuns la intrebare
    dar poti sa vii mi-ar prinde bine
    s-aud ca ma iubesti, straine, 'nainte de culcare.
     

 

CORABII DE NOIEMBRIE

 

  asta seara imi numar crimele
  imi aprind mainile fitile-funii-sange
  imbaiat in cancer si dispret
  slut intinat printre pereti
  asta seara te numar pe degete
  de cate doua ori frant.
  adu-mi moartea lipeste-o de fata
  cutele potrivite perfect 
  luptele limbii plamanul de gheata
  se lustruiesc organele intre ele
  modificand insangerari in paste
  inmoaie degetul in coaste
  si stinge linia in josul cel mai de jos
  incet dogoritor neleganat 
  si pan' la os.
  urla sfaraind carne
  pergament livid celuloid starnit
  cand fiecare gand  imi zace amortit
  nu uita sa ma numeri de cate doua ori
  infrant in greata cu gura pamant.
  din vitrine hienele ranjesc 
  sticlesc cerebeluri vaccinate 
  in dosul perdelelor masluiesc suspendate
  apropieri defunct-defecate.
  mania mainilor de-a arde
  ti-au apucat linia-funia 
  cordon ombilical de jar sucindu-se 
  si biciuind in dar 
  aceasta moarte invitata 
  acest mormant-sotron 
  cu gust de acolada
  sunt ultima mea crima 
  dar asta seara tu ma dansezi zambind
  in creta colorata.
    camp alb si neted cloroform
    iz calm de dulce si dospit nesomn
    frunze in ceafa vestede in salba
    cafeaua ta neagra pe noaptea mea alba.
    surd card ageamiu si crud
    surade in glande sughituri de grund
    pastaie cu boabe de fiere 
    ma scuipa lingura din borcanul cu miere.
    logodnica plansa in fiece pumn
    colind valuri arse publicate postum
    multumit imbrancesc o plecaciune
    suntem sobri.
    suntem calmi.
    toate's bune.
         neguri ca faguri ca vrejuri
    inunda agenda ciobita de vise.

Redactia: Mihail VAKULOVSKI, Alexandru VAKULOVSKI, Carmina TRAMBITAS
© grafica: Dan PERJOVSCHI; Webdesign & Webmaster: Viorel CIAMA
E-mail: revista.tiuk@gmail.com Site gazduit de http://reea.net