Toate cele nepamintesti au trecut
O, voi amanti schingiuiti de aripile petrolifere care vi se jupoaie in imbratisare
si cu amaraciunea stiletului alcatuindu-si femeia din neglijenta sau chiot
mai mici decit incap sub pleoapa inelele de opium ale desavarsirii
si apoi fredonind in semiluna cearcanul batjocorit de profetiile vampirului
intre romantismul scheletic si coma feminina a lumii
va sta inima batind ca un vierme pentru care cuvintul e un deodorant-infarct
neprecizati in vitrine alungati din frizerii de catre filosofi
veti fi inlocuiti de capriciile centaurilor auriferi in care se imbraca femeile
va veti tiri ca hienele sufocate de politete pentru nestemata cu miros de floare carnivora
cersind estetica seductiei din horoscopul cabalin al neputintei
amanti ai dietei pentru voi nu se televizeaza eternitatea
ai plingerii din conjunctivita crepusculara sinteti si refuzati de vodca semetiei
marinimia gurii de femeie va mai sopteste doar geamatul letal
suburbie a barbatiei neinfricosata voastra virilitate maieutica
si oase de hirtie va mai trebuie ca sa va scrieti testamentul
intr-o impreunare a picaturii de formol cu arta homunculului deprimat
batind nisipurile excitatiei pentru femeia fara zori.
Aud nefiinta credula daruindu-va elixirul sexului zburator
bourbonul cetaceului insingurat linga chitara de pe plaja?
Cu cita patima vor striga femeile
ca toate cele nepamintesti au trecut.
La patima liliala
Lipsesc din moarte amantii de ceara ai nevrozei
pictati pentru insulta ce-si plinge scriitura
mareea seminala a clasicului trup -
aceasta siberie a neorinduielii.
Un peisaj al delirului inviat
cu conte rus de sampanie mort
soptit intre coapse ca un hoit de matase
dintr-un imaginar neindurator –
si prin lemnul viorii schizofrenic orgasm
convulsia ciresei gura zeitei invocind.
Lipsesc din utopie legumele mintuirii
priapice globule
care in moarte sint nevroza nefiintei de nisip
cersindu-si arta poetica
impreunarea depresiei cu rasaritul amazonian -
si se aude iarba tipind.
Vedeniile mele canta la armonii.
Metafizica Bambara
Durerea e ca o dragoste in Zair
iar eu nervos te sting in tequila mea nepieritoare.
Jocul cu trupul ingaduie cintecul tremurind la vioara
si o singuratate cu pielea alba in floarea carnivora
nemirositoare
aiurind.
Cind saracia se preface in femeie -
Africa mea -
toate amintirile dinozaurilor
aduc visul in care facem dragoste -
in moarte.
Imposibil
Auriferul sex
din nisipurile femeii clandestine
mie mi se cuvine
fiindca numai mie mi se arata
plingind
pe bolta instelata
ca moarta de toamna
nedezvirginata.
Tibetul si cancerul blind
(Balet paleolitic iubiri precambriene solstitiu cristofor)
Pe verbul meu uzura necrofila suferinta
si indigeni care inghit trinitrotoluen cu gust de portocale
pe verbul meu mistificat benzen
suvitele de boala ca o adolescentza in viteza sfisiata
aduc potopul trivial de insuficiente trupuri in iubire
sau in nefericire pe ontologice lamele un vis cu nenufari.
Argoul tresaririi nu mai imbraca valsul firii mele de metal
si predicatul meu polutie letala
alearga prin gramatici planete de alcool
ca in epuizarea zilei divinului cazon.
Din mezozoic portavocea mi-e floare carnivora cu esarfa –
ce inflorire guturala ce pesimism religios
fagaduind politicos psihanaliza in lumea vegetala
pe verbul meu ca fiara nu-mi stie poezia pe de rost
si ca senila doar fiinta alege sinul lipsa
in care zeul meu mimeaza patetic ca a fost.
Si daca rupestra mea geneza turistica-ncordare
si-ar fredona columbiana mistica telenovela pe sub trompeta flasca
divinitatea goala (femeie pentru-o ora)
iubind paleolitic priviri precambriene
in vis de cartofor si-ar fi oprit metempsihoza
in zimbet de trisor visind ontogeneza orgasmului-poet
pe care verbul cu vicii de arama cu hoit de menuet
sa-l spulbere in arii de hasis
in tremur de solstitiu cristofor –
retorica sorbire de cuvinte prea chimic rasarit:
din plecaciune trupul de mi-l smulgeti
sa stiti ca m-a durut.
(Vintul a respirat alaturi nu eu –
vi s-a parut.) |