Miroslava METLEAEVA

 

 

 

Este absolventa a Universitatii de Stat din Moldova, Facultatea de filologie rusa (1970). In anul 1960, debuteaza in presa periodica, iar in 1992 ii apare prima carte de versuri „Eu traiesc printre voi” (Ia jivu sredi vas), urmata de volumele „Melodii nocturne” (Pesni noci, 1995), „Umbra galionului”  (Teny galiona, 2002). A tradus din creatia lui Mihail Sadoveanu, Ion Pillat, Nichita Stanescu, Constantin Noica, Liviu Deleanu, Leonard Tuchilatu s. a.  Este membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.

 

*     *     *
Cazna in chip oriental:
spirit nelinistit in trupul plantei
in stare-a se misca numai in perimetrul
propriului sistem radacinos.
Doar atat...
Din an in an
din zi in zi
se chirceste pe acelasi sol
istovindu-se
un suflet de Icar
prizonierul unui nouras de pir.

*     *     *

In ceata diminetii
ca-ntr-o oglinda stramba –
masti alunecatoare-n umbra.
Pluteste un suras – e suspendat ca frunza
in arborele-nvesmantat-naluca.
De ochi eu imi apropii palma ta
presimtind curanda dezlegare
a tainei intrariparii.
In fata mea e chiar realitatea
tu – dincolo de ea
sau indaratul ei
topindute-n albastrul inzoririi.

*     *     *

Corola fustitei tale de bumbac
si a tulpinilor catifea de rugos muschi verzui.
Pan-la amiaza umbra-n parcul din helesteu
se-afunda-n valtoarea unui primordiu de furtuna.
Din poala rasfranta-a spinosului boschet
in licheni cazura rosii stropi de maces.
Oricare fosnet rasuna-a scurta-alarma –
in adanc de-alee cuvantul se zbatu.
...Zbughi! – cel motocel de veverita
fulgera ca pana pe poteca...
Si detuna! – aversa mov-sinilie
sarutului si soaptei urmele mici le sterse...

*     *     *

Peste recele asfalt
cerne ploaia de aur a frunzisului –
astfel
se risipesc lumile
astfel se prabusesc in neunde
veacurile moarte...
Caderea de frunze asterne pe drum
vederoase mozaicuri.
Destramand lumina autumnala
in cale mi se-arata un om, pasind
pe galaxii candva stralucitoare.

*     *     *

Garafa-n bataia luminii – umbre pe masa:
racoarea crangului inexistent.
Moara soarelui fragmenteaza padurea, o toaca
asimetrica lumina petele isi joaca
peste galbenusuri de papadii
si gaoace de petale...
Aceasta zavada pe-a iernii zapada
in mine parca-a sfasiat ceva.
Ma strecor intr-o straina primavara
in urma mea lasand zdrentele sperantei.
Pe masa – umbra paduricii verzi
sta-n marunta fulguratie
indepartand cersetorii –
anii ce si-au ispasit sorocul...

Versiune romaneasca de  Leo BUTNARU

Redactia: Mihail VAKULOVSKI, Alexandru VAKULOVSKI, Carmina TRAMBITAS
© grafica: Dan PERJOVSCHI; Webdesign & Webmaster: Viorel CIAMA
E-mail: revista.tiuk@gmail.com Site gazduit de http://reea.net