42
Ce-o mai fi si cu Pamantul ista si de ce se-nvarteste? Sasa stia ca Pamantul este o planeta, pentru ca a vazut fotografii intr-o carte si toate planetele stau in aer. Nici cum ar putea sa stea planele in aer nu-ntelegea Sasa, pentru ca ele oricand ar fi putut sa cada jos. Si vreuna dintre ele ar fi putut sa cada chiar si pe pamant si s-ar fi umplut Pamantul de planete, daca ar fi inceput sa cada jos, si n-ar mai fi ramas nici un loc ca sa mergi. Cine le tinea pe dansele in aer ca sa nu cada? Pentru ca nici o pana nu sta prea mult in aer, dar planetele se vedea ca erau grele, pentru ca erau rotunde ca si Pamantul, numai ca nu erau facute din pamant. Nici nu se stie din ce erau facute planetele ca stateau asa de bine in aer.
- Ce este o cometa? intreba Sasa.
- O cometa este o bucata de planeta care se rupe si cade, si cand se freaca de aer se aprinde si seamana cu o stea.
De ce sa se aprinda ea prin aer? se gandea Sasa, daca atunci cand dai un chibrit aprins prin aer el se stinge. Sasa a vazut ca cei mai multi fumatori, si Irofei Vasilievici, si Nichifor, atunci cand vor sa stinga chibritul nici nu mai sufla in el, ci-l scutura o data prin aer si el se stinge singur. Atunci cum ar putea sa se aprinda cometa de la aer, daca aerul stinge si-atunci cand sufli, si-atunci cand scuturi prin aer? Aerul e pentru stins si pentru racit, dar nu pentru aprins. Aerul nu poate sa aprinda. Si-atunci de ce nu se stinge cometa in aer? Ce fel de foc are ea? Sasa se mai gandi ca daca o cometa cade si ea este o bucata de planeta, atunci de ce nu cade toata planeta dar o bucata din planeta cade? De ce o bucata sa cada dar o planeta sa nu cada? Nu era nimic clar cum cad bucatile de planeta si cum nu cad planetele, de parca bucatile de planeta nu erau tot din planeta. Si cum, daca sta planeta singura, nu arde niciodata si nu se vede, dar daca rupi o bucata dintr-insa si o freci prin aer, se aprinde si arde ca o stea? Asta nu era prea usor de inteles. De cate ori n-a alergat Sasa acolo unde cadeau noaptea bucatile de planeta ca o stea, ca sa le caute prin iarba, dar n-a gasit niciodata nimic. A gasit numai o data o bucata de racheta mica, de textolit, cu care se trage in nori ca sa nu ploua cu piatra, dar o cometa n-a gasit niciodata. Nici nu avea ce face cu o bucata de racheta atat de mica. Numai daca o punea undeva in gradina, intr-un copac, ca sa-si faca vreun graur cuib, sau daca o punea in gaura din gard, asa cum a vazut la mos Vanea, ca sa nu treaca puii in gradina.
Dar cum se invarte Pamantul daca el sta in aer si e rotund si nici un vant de pe lume nu sufla tot timpul ca sa-l invarta si el ar trebui sa se opreasca? Si chiar daca vantul ar sufla tot timpul, el ar sufla din mai multe parti si-ar trebui sa-l invarteasca oleaca intr-o parte si-oleaca in alta parte si n-ar mai avea Pamantul timp sa se invarteasca numai in jurul axei sale si-ar trebui sa se invarta in toate partile asa cum fumul de la foc se duce in toate partile atunci cind se duce dupa tine parca special ca sa-ti intre in ochi si sa-ti faca in ciuda. Asa si Pamintul s-ar invirti in toate partile. Dar vintul nici macar nu sufla tot timpul. Si-atunci cine face Pamintul sa se invirteasca? Pentru ca Pamintul trebuie sa se invirteasca. Asa a zis un om pe care l-au ars capitalistii. El a zis ca Pamintul se invirteste si-atunci capitalistii i-au spus sa spuna ca Pamintul nu se invirteste si omul n-a vrut sa spuna ca Pamintul nu se invirteste si capitalistii au facut un foc mare de tot si l-au ars. Si-nseamna ca este mare lucru ca Pamintul se invirteste daca nu le place la capitalisti si au ars pe un om pentru ca a zis asa ceva. Daca ar fi fost acolo Sasa, i-ar fi pus mai bine pe toti capitalistii pe foc ca sa nu mai arda pe omul acela, pentru ca toti capitalistii sint rai si dau foc la oameni. S-ar fi batut cu ei si l-ar fi salvat pe omul acela si ar fi fugit impreuna in Uniunea Sovietica, unde nu mai exista capitalisti care sa-ti dea foc si sa arzi de viu.
Se auzi un fosnet si Sasa isi intoarse capul sa vada ce era. Nu vazu nimic si se uita mai atent la frunze si la crengi sa vada daca nu cumva vreuna dintre ele se mai misca. Acolo unde s-ar fi miscat frunzele ar fi trebuit sa fie si pasarea sau a trecut pe acolo si cel putin ar fi stiut pe unde a trecut. Tot e mai bine decit sa nu stii nimic. Nu vazu nici o frunza miscindu-se si nici o iarba, de parca nici nu ar fi zburat nimic de nicaieri si nu s-ar fi auzit nimic. Dar de zburat, tot zburase. Asta se intimpla de mai multe ori in padure. Nu i se paruse. Si Sasa stia ca lui nu i s-a parut nimic niciodata. Daca a auzit ca pasarea zburase, inseamna ca zburase.
Dar putea sa fie si un soarece. Un soarece, daca alearga printre brebenei, nici nu se vede. Se aude numai un fosnet si poti numai sa ti-l inchipui cum fuge printre brebenei. Dar de vazut nu poti sa-l vezi pentru ca este mic si sur ca si frunzele si poate sa intre intr-o gaura sau sub o radacina si chiar sub frunze si atunci nu-l mai gasesti nici chiar daca il cauti. Sasa se gindi ca a fost totusi o pasare ca sa nu-i fie chiar atit de ciuda ca n-a vazut soarecele ca sa-l prinda pentru ca daca l-ar fi vazut de unde iese, acolo unde s-ar fi auzit, ar fi aruncat sacul peste el si poate ca ar fi intra in sac si l-ar fi prins si l-ar fi dus acasa. Dar asa e mai bine ca a fost pasare. O pasare nici nu o poate prinde. Pasarea zboara si n-o mai prinde niciodata. Se duce printre copaci si printre crengi si nu mai poate s-o prinda nimeni. Se ridica si-si lua sacul. Ce veche se mai facuse scara. Coaja se innegrise si se uscase si pe alocuri crapase si se acoperii de mucegai alb. Pe unde se scoroji coaja se vedeau niste gindaci mici ca furnicile care intrau si ieseau din lemn. Sasa vazu chiar si niste ciuperci mici de tot, care au inceput sa creasca dedesubt. Cred ca Dumnezeu va trebui sa-si faca alta scara ca sa nu aiba scara cu ciuperci. Ce scara-i asta daca-i cu ciuperci? Ar trebui sa aiba o scara noua si frumoasa. Dar asta este si uda si grea pentru ca a stat toata iarna in zapada si s-a udat cind s-a topit zapada. Degraba o sa putrezeasca si n-o sa mai fie buna de nimic. Sasa scormoni cu degetele si rupse o bucata de coaja care se desprinse usor de pe lemn. Pe lemnul negru-cafenior de sub coaja, vazu o urechelnita care a vrut sa fuga. Sasa a prins-o si i-a rupt coarnele. Pe urma a pus-o inapoi pe lemnul negru-cafenior de unde o luase si incepu sa o bata cu coaja pina n-a mai ramas nimic.
(va urma) |
