VEACEASLAV VANGHELIE

Din nou

 

Sora mea miine va merge la institutul oncologic unde
 merge o data la trei luni, desi i-au spus ca nu are voie sa ramina insarcinata,
 a ramas,
va avea doi gemeni, eu vreau sa
 traiasca sora mea, ea este mai mica decit mine cu 17 ani, si ea
are patru copii, tot timpul am crezut ca e mai proasta decit mine
in copilarie o trageam de urechi, o bateam uneori, dar acum merg cu
ea pe la medici, prima data am mers la un medic dupa moartea mamei,
cred ca se intimplase cam la o luna dupa moartea mamei, eu nici pina azi nu
 stiu exact cind a murit mama, stiu doar ca eram in odesa, nu stiu ce faceam
acolo, am mers sa vad un specatcol, cred ca l-am si vazut, in taxi soferul
mi-a zis ca nu trebuie sa te atasezi de nimeni ca sa nu suferi la un moment dat,
 mi-a vorbit foarte mult, foarte mult, tot drumul, de atunci nu l-am mai vazut
 niciodata si eu nu inteleg cum de se poate intimpla ca pe un om sa nu-l mai vezi
 niciodata desi l-am vazut doar cind ma ducea s-o vad pe mama mea
 care a murit, sora mea nu m-a spus ca a murit mama, dar eu am simtit asta
 si tot drumul l-am ascultat pe soferul de taxi care trancanea ca nu
 trebuie sa te atasezi de nimeni, imi zicea ca pe el il doare in cot
de masina sa, de aceea nu o sa-i para rau cind o va uita pe undeva sau
 cind cineva o sa i-o fure, fiindca in odesa se fura masini, si eu stiam asta,
 eu insa nu am masina, deci nu are ce sa-mi fure, in masina ma gindeam
 la mama mea, acasa cind am ajuns am simtit ca va ploua si va fi seceta,
acum soferul de taxi mi-a cerut o suta de dolari, de zece ori mai mult decit
costa drumul, desi stia unde merg, eu nu stiam, dar el stia, eu nu am
 mincat vitamina c, nu am fumat toata dupa-amiaza,
 nu am ris si nu am zis nimic, m-am ingrasat foarte tare,
 sint oameni pe care nu o sa-i mai vedem niciodata,
sint oameni care merg cu taxiul, eu nu mai pot merge cu trenul, si nici cu autobuzul,

seara mor de frica, picioarele imi amortesc si gura imi este uscata si simt
 cum incep sa tremur si nu mai am nici macar simtul umorului,
 cred ca ar trebui sa-l am, insa in Reni e greu sa ai simtul umorului dupa 11 noaptea,
 cine a fost in Reni stie de ce,
nu vreau sa insist prea mult asupra faptului ca avem tintari, dimineata voi merge cu sora mea la institul oncologic si
vreau ca sora mea sa traiasca si

vreau sa vad din nou odesa seara
pur si simplu seara

mama

Redactia: Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Carmina Trambitas,
© grafica: Dan Perjovschi; Webdesign & Webmaster: Viorel Ciama
E-mail: revista.tiuk@gmail.com Site gazduit de http://reea.net