Ma apropii de Botosani
si privirile femeilor incep sa se-adune
intr-un soi de – Juriul concursului de atletism
dintr-a doua, tabara Caprioara, Dimbovita:
opriti-l pe baietelul ala slabanog care gifiie ca dracu
si n-a facut nici jumate de tura. Nu ne convine sa crape aici
si oricum o sa ia toti diplome.
Cintarit, masurat &
bun de nimic.
Chiar si manevrele soferului
au ceva de raclaj.
Maica-mea. Nu mai nebuna decit celelalte
si impartind cu ele aceeasi veche poveste:
o tinara blonda, frumoasa,
curtata in studentie de fiul unui guvernator din Zimbabwe –
iar eu care i-am stricat viata.
Anul trecut, cind ascundeam
unul de altul bautura
s-ar zice ca jucam un fel de jocuri erotice.
Cu de toate: momiri, pitiri, dezvaluiri,
tensiune & negociere.
Si dulcea impacare, amortiti pe fotolii
in fata televizorului.
Dar asta mi-a fost si tutorialul:
cind a murit tata
mi s-a spus ca de-acum
eu voi fi barbatul familiei.
Asa ca m-am apucat de fumat, de baut
si de elegii.
Ma apropii de Botosani, sint acolo.
Femeile, chiar si anorexicele, muta pe strazi
funduri uriase, oprimante.
Pilaf si pirjoale moldovenesti
si nici un strop de dragoste.
E cald in Botosani, e o zi frumoasa.
In desisul de raze clipeste, ochioasa,
si cite o luminita letala.
Ar cam trebui sa intru in crisma,
sa ma imbat inainte de-a merge acasa.
Chiar nu stiu unde-am ajunge
daca ar face toata lumea ca mine.
***
Maica-mea. De cind sint salariat
ma tot gindesc
sa-i iau o masina automata
pentru tot ce mi-a spalat
la mina.
De fapt doar citeva zile
m-am gindit la asta:
am rasfoit brosuri, am calculat rate.
Apoi am uitat.
Nevasta-mea lucreaza la Altex, referent de credit.
Priveste oamenii-n ochi
si hotaraste daca merita televizor.
Mie nu mi-ar vinde o masina de spalat
si ar avea dreptate.
Imi spune la telefon ca e trista,
lucreaza 14 ore pe zi, si simbata si duminica,
si-o vede pe Ioana foarte rar,
aproape la fel de rar pe cit o vad eu.
Week-end-ul trecut Ioana abia s-a uitat la maica-sa,
s-a jucat tot timpul cu un copil care,
– si i se simtea in voce o ciuda teribila
pe ala micu – „e un retardat”.
Nevasta-mea a fost psiholog
la copii cu nevoi speciale
si ii iubea pe toti.
Acum ii dispretuieste.
M-a iubit si pe mine
si pe urma nu m-a mai iubit
si nu aveam decit nevoi simple.
Am iubit-o
si pe urma n-am mai iubit-o
si n-avea decit nevoi obisnuite.
O iubesc cumva si pe maica-mea
si ea ma iubeste cumva
dar mi-a spus ca nu are nevoie
de masina automata,
„pot sa spal ca si pina acum
la mina” |