Diana IEPURE

Rochia de mireasa

 

 

de facut frumoasa

mama era tanara si foarte frumoasa
si tata ii cumpara farduri, multe farduri
rujuri, pudre, umbre, rimeluri
ii placea sa ii vopseasca ochii
ii rasucea genele cu o periuta
mama clipea des, des
si tata tipa sa nu inchida ochii
sa-i tina deschisi
ea nu putea si clipea iar
el se rotea in jurul ei
urmaream fascinata spectacolul
si cum se indepartau
spre poarta
mama mergea leganandu-se
pe tocuri
adunam fardurile imprastiate intr-o cutie de pantofi
pe care scrisesem odata
cu litere mari de tipar
de facut frumoasa
doar parfum nu aveam in cutia aceea
tata zicea ca parfumurile au miros de femeie straina

rochia de mireasa

dansam cancan pe spatele lor
ca pe-o scena calda valuroasa
alunecam din cand in cand pe cate-o coasta
imi toceam tocurile ascutite de carnea calda transpirata si-o
simteam cum se surpa si cum
toate intamplarile mele intra cu mine-n mormant

nu crede nu spune nu te destainui nimanui mai ales femeilor
imi sopteai
noaptea
spre intai martie
cand alegeam suvite albe din
rochia ta nemteasca
de mireasa
o faceam tot mai scurta
o imbracam apoi pe furis
asa destramata
dansam in fata oglinzii
firele ei incalcite gadilandu-mi genunchii si visele
invatate din carti

bucati din tine-am tot purtat la piept eu tata victoria sandu prietenii
profesorii
degetele lor albe de creta atingeau martisoarele fixate
cu ace mici
de siguranta
tacerea
daca-i frumoasa-i frumoasa -
ti-a murmurat o data cineva din urma
cu-admiratie
dar ai tacut
si cata dreptate–ai avut tu, mama,
de cand te stiu
secretele mureau in tine ca intr-un cimitir
ale tale ale noastre ale altora cand
depanai firul pe degetul aratator infasurandu-l strans
intr-o gogoasa
pana da din el intamplarea rosie, lucioasa
pentru martisoare

mai tii minte viermii aia de matase pe care-i hraneam cu frunze
racoarea verii
speranta
camionul scolii ce ne ducea departe de sat prin hopuri si colb
zdruncinand sanii abia rasariti ai elevelor tale
ce-aveau sa vada Ermitajul si Neva, si Zimnii Dvoret
datorita tie si frunzelor crete, zimtate de-agud

despre tine, mama, parca n-as scrie cuvinte din alea tari
mi-ar iesi poate bine si tu n-o sa te superi oricum
sau
chiar daca n-o sa-ti placa-o sa taci
resemnata
imbrac iar
rochia ta de mireasa
si adorm
maritata

 

 parul

mamele trebuie sa aiba parul lung
si l-am invelit atunci cu parul meu lung
apoi
cand mi l-am taiat a plans
asa si tata
s-a suparat
cand s-a intors mama
tunsa foarte scurt de la soroca
iar mama statea
picior peste picior
genunchii ii luceau
si imprastiau in jur raze aurii
de capron

Redactia: Mihail Vakulovski, Alexandru Vakulovski, Carmina Trambitas
© Copyright pentru grafica: Dan Perjovschi; Webdesign & Webmaster: Viorel Ciama
E-mail: revista.tiuk@gmail.com Site gazduit de http://reea.net