PERSONAJE:
AMELIA
FEMEIA 1
EMIL
FEMEIA 2
Nota: Personajele FEMEIA 1 si FEMEIA 2 pot fi interpretate de aceeasi actrita.
Scena 3
Apartamentul lui Emil. Femeia 1 asezata pe pat, Emil – jos intre picioarele ei.
EMIL: Vreau sa ma dau cu capul de pereti.
FEMEIA 1: Dar nu ai curaj.
EMIL: Exact.
FEMEIA 1: Nu ai vointa.
EMIL: Exact... (Docil.) Vreau sa ma dau cu capul de pereti, dar nu cred ca se va schimba ceva.
FEMEIA 1: Trebuie sa incerci.
EMIL: Da... Sa incerc ca dupa aia sa zic bravo domnule ai facut-o si p’asta! Esti de admirat. Suferi dom’le. Putini sunt acei care sufera ca tine!
FEMEIA 1: Nu parafraza.
EMIL: Nu parafrazez.
FEMEIA 1: Esti un cretin.
EMIL: Sunt un cretin.
FEMEIA 1: Ai fi vrut sa te dai cu capul de pereti in prezenta cuiva. Ai tendinta sa impresionezi. Sa fii compatimit.
EMIL: Te inseli... Dimpotriva, in prezenta cuiva, as afirma foarte calm ca este... este o anomalie sa te bati cu capul de pereti atunci cand iti trece prin cap sa te bati cu capul de pereti.
FEMEIA 1: Este o ceva care te duce cu gandul la adolescenta.
EMIL: Masturbare.
FEMEIA 1: Preadolescenta.
EMIL: Voiam s-o fut pe vara-mea...
FEMEIA 1: Nisip... tobogan... scranciob...
EMIL: Ne jucam cu puta.
FEMEIA 1: Te jucai.
EMIL: Nu tin minte sa fi dus lipsa de jucarii. Intotdeauna am avut cu ce sa ma joc. Poate candva m-am lovit grav la cap?
FEMEIA 1: De doua ori. O minge proiectata in fata ta, te-a dat jos de pe picioare. De atunci, urasti fotbalul. Altadata, ai stat langa scranciob si ti-au spart fruntea. A curs mult sange. Din ziua aceea te-ai maturizat un pic, leaganele nu te mai interesau.
EMIL: Nici sa ies afara sa ma joc.
FEMEIA 1: Nici sa iesi afara sa te joci…. Exagerezi. Cativa ani la rand ai iesit afara sa joci doar de-a razboiul. Am impresia ca si acum continui sa faci acelasi lucru. Numai ca, inamicul tau esti tu insuti.
EMIL: Dramatizezi.
FEMEIA 1: Dintotdeauna ti-a placut sa te iei in serios.
EMIL: As vrea sa nu ma mai iau in serios.
FEMEIA 1: Nu stiu ce te impiedica sa nu te mai iei in serios.
EMIL: Nici eu.
FEMEIA 1: Adolescenta, pubertatea… Iti aduci aminte cand ai adormit cu fata in farfuria cu ciorba?
EMIL: A fost demult.
FEMEIA 1: A fost nostim.
EMIL: A fost de tot cacatul. Si le-am spus ca nu suport ciorba de varza!
FEMEIA 1: Si totusi, nu cred ca asta-i un motiv sa te dai acum cu capul de pereti.
EMIL: Nici eu nu cred.
FEMEIA 1: Si atunci?
EMIL: Si atunci?
FEMEIA 1: Si atunci…
EMIL: Mi-am adus aminte de gradinita. Stateam cu totii pe oala. Apoi imi placea sa ma uit la rahatul meu, sa-l scormonesc, sa-l iau pe bat. Imi placea sa ma uit, intelegi?
FEMEIA 1: Inteleg. (Pauza.) Probabil mirosea urat.
EMIL: Ce?... Ah da, mirosea. De fapt, am vrut sa spun ca dadaca cand nu avea dispozitie ne punea sa defilam… sub muzica… in pielea goala. Mi-era rusine sa spun acasa. Credeam ca sunt vinovat.
FEMEIA 1: Pentru asa ceva se face inchisoare…
EMIL: Trebuia s-o dau in judecata, asa-i?
FEMEIA 1: Trebuia. Acum suferi?
EMIL: Adica?
FEMEIA 1: A, nimica. Am intrebat si eu asa.
EMIL (cu sarcasm):Am intrebat si eu asa!
FEMEIA 1: Scutece, tata, mon bebe…
EMIL: Si cand, uneori se tipa la tine pentru ca plangi toata noaptea…
FEMEIA 1: Si inca nu simti nevoia sa spui ca vrei sa faci pipi…
EMIL: Nesimtire.
FEMEIA 1: Ti-e cald pentru ca esti nesimtit…
EMIL: Nu pentru mult timp. Urmeaza un discomfort rece.
FEMEIA 1: Ai crescut fara pumpersi.
EMIL: Pe-atunci nu existau pumpersi!
FEMEIA 1: Nu e o scuza plauzibila.
EMIL: Si cand ma gandesc ca am fost inchis noua luni…
FEMEIA 1: Pentru ce te-au inchis?
EMIL: Asta nu se intreaba… In fine, nici eu nu inteleg pentu ce m-au inchis. Cel mai grav e ca nu-mi amintesc nimic. Daca ai sti cat as da ca sa-mi amintesc ceva! Stiu un lucru, de-acolo nu aveai cum evada. Daca evadai inainte de termen, erai terminat sau cel putin te astepta o viata de handicapat. Am cunoscut o fiinta care a evadat impotriva vointei ei. (Pauza.) Inainte de aceasta, ea a simtit intens ca pleaca. Mi-a zis ca ne vom revedea. N-am revazut-o niciodata…
FEMEIA 1: Ai spus ca nu-ti amintesti nimic…
EMIL: Si-apoi nu trebuia sa depun efort ca sa mananc, nimeni nu ma intreba daca imi place varza sau nu. Nu stiam ce e aia durere de dinti! In schimb ma durea spatele, tot timpul ala am stat ghemuit. Voiam sa ma intind si nu puteam…
FEMEIA 1: Ti-e dor de ea?
EMIL: … auzeam voci indepartate. Pe peretii celulei mele parca se asezau niste maini. Eram sigur ca o voce se adresa mie. Mi-era o voce atat de cunoscuta! Si eu… nu puteam decat sa ma misc un pic. Voiam sa fug… Altadata, constient de faptul ca se apropie timpul sa fiu aruncat libertatii, nu-mi doream decat sa raman acolo. Pentru totdeauna sa raman acolo... nu eram stapan pe viata mea. Nu aveam nici o responsabilitate…
FEMEIA 1: Te-am intrebat daca ti-e dor de…
EMIL: … acolo nu o aveam decat pe ea. Datorita ei am aflat ca sunt urat… Nici ea nu mi s-a parut frumoasa. Arata ca o extraterestra, si totusi mi-era draga. La inceput imi spunea ca am capul lung si ochii holbati, apoi ca din ce in ce ma fac mai frumos. Ma uitam la ea si aveam impresia ca ma vad pe mine… pana-n ziua in care….
FEMEIA 1: Ai spus ca vrei sa uiti…
EMIL: … doamne, parca a fost ieri! (Isi ia capul intre maini.) A durat cateva minute. N-am cum sa uit privirea ei… mainile ei. Se absorbea pana la disparitie…(Isi ridica capul.) M-a rugat sa nu spun nimanui cum a murit.
FEMEIA 1: Banuiesc ca a curs mult sange.
EMIL: N-ai decat s-o intrebi pe ma-ta!
FEMEIA 1: Ho, linisteste-te…
EMIL: Nu-mi spune sa ma linistesc!
FEMEIA 1: Dar, nu ajuta la nimic.
EMIL: Vreau sa inteleg de ce ea mi-a zis ca ne vom revedea?!
FEMEIA 1: In asemenea momente, prin care a trecut ea, poti spune orice numai ca sa-ti atenuezi frica pentru a depasi usor o situatie critica.
EMIL: Asta numesti tu situatie critica?! Cum poti fi atat de imperturbabila? E o catastrofa, femeie!
FEMEIA 1: Nu ai de unde sti! Pentru tine o fi catastrofa, dar nu si pentru ea! Gandeste-te, ea nu mai este, nu mai respira spre deosebire de tine!
EMIL: A stiut ceea ce eu nu stiu si nu cred ca voi afla vreodata… Cand disparea se uita intr-un punct fix.
FEMEIA 1: Era prea abatuta ca sa se uite in ochii tai holbati!
EMIL (ganditor): Ma regreta. Acum incep sa inteleg. Ii parea rau ca raman! A vazut ceva in punctul ala fix… de care se lasa absorbita… Isi dorea sa o urmez, desi isi dadea seama ca nu puteam…
FEMEIA 1: Iar interpretezi…
EMIL: Imi amintesc, era atat de vie!
FEMEIA 1: Si doar ai spus ca nu-ti amintesti nimic si ca ai da orice ca sa-ti amintesti ceva!
EMIL: Refuzam sa ma gandesc… cand refuzi sa te gandesti, uiti. De ce crezi ca s-au deschis atatea cabinete de psihanaliza?
FEMEIA 1: Presupun ca nu e o afacere profitabila.
EMIL: Atata timp cat exista inconstienti ca tine, atata timp cat nu-ti dai silinta sa stii ce-i cu viata ta, si iti convine… dar, uita-te la tine, esti din ce in ce mai preocupata de persoana ta. Te speli, te razi, te fardezi, te epilezi, te parfumezi pentru ca puti si vrei sa nu puti, pentru ca vrei sa fii frumoasa! Deprimi, pentru ca esti grasa si tampita, nu crezi ca asta-i unul din motive pentru care ar merita sa-ti iei randez vous la psiholog?
FEMEIA 1: Presupun ca si domnul Doc se spala, altfel cu siguranta n-ar avea pacienti… Ai stramba din nas daca nu m-as spala. Pana la urma nu inteleg cu ce te deranjeaza? Si nu esti obligat sa ma umilesti, daca vrei sa stii – nu ma epilez si nici grasa nu sunt.
EMIL: Vorbesti ca o fecioara. Ma intreb daca domnul Doc, la randul lui are pe cine suna ca sa-si ia randez vous… Problema e ca fiecare se crede mai destept decat altul si se multumeste cu sine insusi.
FEMEIA 1: Voiai sa te dai cu capul de pereti. Ce astepti?
EMIL: Auzeam voci indepartate. Iar ea, era atat de vie!
FEMEIA 1: Si totusi, da-te cu capul de pereti! Hai.
EMIL: M-a rugat sa nu spun nimanui cum a murit…
FEMEIA 1: Sa te lovesti tare.
EMIL: …pe peretii celulei mele se lasau parca niste maini…
FEMEIA 1: Vreau sa vad sange.
EMIL: … in timp ce ea sangera, dincolo mi se adresau cuvinte de alinare - “azi ti-am cumparat un tricou cu crocodili. E tare simpatic, sper sa-ti placa, mami. Sunt obosita si mi-e rau… vreau sa vomit, mami are grija de tine”. Altadata: “sa cresti sanatos mamicai, puternic si destept. Papa mami varza”. (Pauza.) Maman nici pana-n ziua de azi nu stie ca a avut o fiica.
FEMEIA 1: La ecografie i s-a spus ca are baiat.
EMIL: I s-a spus asa pentru ca baiat isi dorea sa aiba.
FEMEIA 1: Dar, e o dorinta nevinovata…
EMIL (serios): Vreau sa-ti spun ceva.
FEMEIA 1: Te rog.
EMIL: Semeni cu ea… Nu ti-am spus asta niciodata… (In delir.) Tu esti alter ego… esti sora mea… vocea mea… prietena mea… dusmana mea… dragostea mea… Nu ti-am spus ca sa nu te flatez, nu ti-am spus pentru ca si asa esti complexat ca ai gesturi feminine. Esti emotiv ca ea, si predispus sa plangi. De fiecare data cand te uitai in oglinda, voiam sa-ti spun ca esti copia ei.
FEMEIA 1: Sunt flatata… sau ar trebui sa spun sunt flatat? In sfarsit ne-am revazut!
EMIL: Poate si din cauza asta n-o sa ma mai dau cu capul de pereti… Evitam sa discutam… acu’ sunt mai bine…
FEMEIA 1: Oricum, nu aveai de gand sa te dai.
EMIL: Aveam de gand, dar nu stiam cum sa incep.
FEMEIA 1: Simplu… te sprijini de perete si te lovesti. Important e sa nu te opresti dupa prima lovitura. In timp ce te lovesti, important e sa nu-ti spui ca te lovesti. Pur si simplu sa te lovesti. Cel mai greu e sa incepi. Si din momentul in care ai inceput sa te lovesti, iti dai seama ca mai vrei si mai vrei. (Ia cu tandrete capul lui Emil intre mainile ei si-l misca incet inainte inapoi.) Daca o faci cu indemanare, realizezi ca e o placere sa te lovesti cu capul de pereti. Cunosc indivizi care si-au facut din asta un hobby. Cea mai mare placere e cand termini sa te lovesti. Chiar daca te doare teribil capul, simti fiori de extaz in tot corpul. Te simti eliberat si totodata plin de regrete. E un simtamant aparte care daca stii cum sa-l savurezi, poti ajunge la orgasm. In asemenea clipe te umpli de intelepciune divina. Incearca, macar odata.
EMIL: Crezi ca ajuta?
FEMEIA 1: Saptezeci la suta. Trebuie sa-ti alegi ziua, ora si peretele potrivit. Recomandabil sa te lovesti seara, mai e cu efect.
EMIL: De unde cunosti toate astea?
FEMEIA 1: In adolescenta, lovitul capului de pereti era ocupatia mea preferata.
EMIL: O sa-ti fac o favoare.
FEMEIA 1: Ce favoare?
EMIL: Voi avea grija de capul meu. Voi avea grija de mine.
FEMEIA 1: Si pana acuma ai facut-o.
EMIL: Fac, pentru ca tu m-ai rugat. |
