"Publicul apreciaza inainte de toate sinceritatea",
interviu cu ALTAR,

- Ce inseamna pentru voi "Stufstock"? Ati acceptat din prima invitatia de a cinta la festivalul de la Vama Veche?

TEO: Cred ca invitatia la Stuf 4 a fost o urmare fireasca, tinand cont de prestatia pe care am avut-o la editia cu nr 3. Daca anul trecut am intrat destul de greu “in carti”, anul acesta am fost cautati de organizatori. Trecand dincolo de faptul ca festivalul s-a transformat intr-unul oarecum comercial dintr-unul protestatar, ne-a facut placere sa fim acolo, sa oferim un show la standarde ridicate, care sa cadreze cu anvergura evenimentului. E bine ca nu s-a renuntat la acest festival, cred ca - alaturi de Peninsula si Fanfest - reprezinta etalonul evenimentelor de gen din Romania.

Andy Ghost: Festivalul „Stufstock” de cand a inceput sa functioneze a fost un eveniment la care mi-am dorit sa ajung, dar mai ales sa ajung sa cant in fata unor oameni care fac parte dintr-o „alta specie”, oameni care sunt „altfel”, fiinte care vad si simt altfel. Anul trecut a fost prima oara cand am participat cu trupa Altar la acest festival, am cantat dimineata la ora 5, a fost o experienta de neuitat. Cand am urcat pe scena abia mai erau cativa in fata scenei si am vazut „miracolul” intamplandu-se in fata ochiilor nostri. Am inceput sa cantam si oameni semi beti, semi adormiti, au invadat din nou zona din fata scenei. Ne-a onorat enorm de mult cand am vazut cum acel gol se umple din nou cu un public activ, dinamic, in ciuda faptului ca erau treziti din somn, mahmuri, sau super obositi. Anul acesta am fost prezenti in mod „obligatoriu”, avand in vedere ca anul trecut am „salvat Vama Veche” (conform declaratiei domnului Mircea Toma), si invitatia a venit in mod natural... iar noi am acceptat la fel de natural.

- Stufstock-ul, ca si FanFest-ul, la care ati cintat, sint doua festivaluri muzicale deosebite, care iau si atitudine, lucru care va apropie foarte tare de demersurile organizatorilor, asa cum se vad ele dintr-o parte, voi fiind poate cea mai protestatara trupa actuala din Romania, ultimul vostru album imprimat avind denumirea "Atitudine", versurile pieselor fiind la fel de directe, provocatoare si (ba)taioase ca si numele albumului. Care e deosebirea, pentru voi, dintre aceste doua festivaluri? Unde v-ati simtit mai bine, mai utili, mai aproape de fani?

TEO: Noi am mers cu aceeasi atitudine la ambele evenimente si cred ca am reusit sa ne facem auzit mesajul in asa fel incat sa gaseasca ecou in randul publicului. Faptul ca la Fanfest mii de oameni au inceput sa scandeze in timpul recitalului nostru “MUIE Gabriel” fara ca noi sa-i provocam in acest sens, inseamna ca publicul s-a identificat cu ceea ce noi am exprimat pe scena
prin piesele noastre si prin atitudine. Momentul in care publicul practic ne-a erijat in exponenti ai protestului initiat la Rosia Montana a fost extraordinar.

Andy Ghost: Aproape de fani ne simtim tot timpul, mai ales la aceste doua evenimente, am simtit ca pluteste ceva in aer, un sentiment de recunoastere si de respect mutual.

La FanFest toti artistii vin pro-bono, adica fara sa fie platiti pentru prestatia lor scenica, ceea ce da un pic de gandit. FanFest-ul ofera spatiu de MANIFESTare pe scena si nu numai, artistilor mai putin cunoscuti, care au un mesaj puternic social, cadrul este unul „izolat”, restul „turistilor” fiind

aproape inexistenti, pe cand la Vama Veche se mai gasesc si altfel de oameni care au si alte interese. Dar deja prin faptul ca la StufStock s-a introdus biletul de intrare, s-a facut o miscare inteligenta, necesara, si prin asta se va putea selecta publicul oricum prezent la „Mare”.

Consider ca cele doua festivale umplu un loc important in miscarea „free yuor mind” din Romania, fiind putinele locuri unde oamenii pot avea o experienta unica, plina de un continut nobil. Cred de asemenea ca astfel de evenimente sunt esentiale pentru „trezirea neamului romanesc”!

- Ati avut un succes enorm la Stufstock. Cum v-a parut publicul?

TEO: Faptul ca atunci ca nd iesim pe scena dam tot ce stim si cat putem, fara a incerca sa parem altceva decat ceea ce suntem, dezvolta o relatie speciala cu publicul foarte repede si genereaza in mod evident o reactie extrem de pozitiva in randul acestuia. Cred ca dincolo de virtuozitate, perfectiune si alte chestii pe care le tot pureca unii imbecili frustrati pe diverse forumuri, publicul larg apreciaza inainte de toate sinceritatea. La acest capitol noi am stat intotdeauna foarte bine, iesim pe scena cu gandul ca asta stim, asta va dam. Sigur, intamplarea face ca ce stim - stim bine de tot si ce dam intr-un concert e rock si show de calitate superioara. E normal ca publicul sa aprecieze ce facem si in primul rand sa se simta bine alaturi de noi.

Andy Ghost: Publicul a fost fantastic, a reactionat mult mai bine decat ne-am asteptat. Am vazut hippies, punkeri, rockeri, o varietate de ascultatori de muzica, si oameni de diferite categorii de varsta, care si-au unit inimile si vocile. Am vazut o mare de oameni ridicandu-si mainile si cantand cu noi piesele, altii au facut pogo, am vazut si cateva moshpit-uri excelente. Aerul era electrizat de o vibratie care nu putea insemna nimic altceva decat celebrarea vietii in diversitatea ei, si bucuria libertatii in simplitatea sau compexitatea ei. Cred ca toti care au fost prezenti la editia de anul acesta, au ramas cu ceva... ceva ce nu poate fi pus in cuvinte, ci numai experimentandu-l poti sa iti dai seama despre ce vorbesc.

- Cind cintati, cintati si pentru cineva anume, in afara de cei pe care-i vedeti in fata voastra? Recunoasteti oameni din sala, din fata scenei unde cintati sau cintati pentru ascultatorii, sustinatorii si fanii vostri si atit?    

D.man: Cintam intotdeauna pentru cei care au urechi sa ne asculte, ochi sa ne vada… pentru cei care inteleg ceea ce facem si simt intru totul feeling-ul, starea si energia pe care o transmitem. Posibil sa existe uneori in fata scenei oameni „surzi” sau „orbi” la muzica noastra… E optiunea fiecaruia ce alege si ce stie sa pretuiasca. Cintam pentru toata lumea care a venit si a platit un bilet ca sa ne vada live, indiferent ca sunt fanii nostri, sustinatori sau pur si simplu oameni care se afla la primul contact cu trupa noastra; conteaza foarte mult cu ceea ce pleaca ei dupa un concert in urma interactiunii cu noi… Daca am reusit sa-i atingem cu muzica noastra, cu felul in care o prezentam pe scena, asta e cea mai mare satisfactie pentru mine.

Andy Ghost: Anul acesta, ca si anul trecut, fiind dati in direct pe TVR, am cantat si pentru cei care ne-au urmarit de acasa. Dupa ce am ajuns in Cluj, foarte multi oameni care de altfel nu sunt consumatori de muzica rock, m-au oprit pe strada si m-au felicitat, si se vedea pe fata lor o bucurie ca ma cunosc, si ca pot sta de vorba cu mine fara nici un sentiment de inferioritate, iar asta inseamna ceva, nu? Urasc din tot sufletul comportamentul unor asa numite vedete, care dupa ce au ajuns la televizor nu mai poti sta de vorba cu ei, instrainandu-se total de mediul din care au provenit.

De obicei inainte si dupa concert ne vedem cu o droaie de prieteni, cunoscuti, fani de toate varstele, fete si baieti din toata tara, si nu numai,... este un sentiment de neuitat, profund si plin de insemnatate, e printre cele mai importante lucruri pentru mine. Cred de asemenea ca la fiecare concert, in spatele lumii fizice, exista si o lume nevazuta (dar uneori aproape palpabila), o dimensiune a lumii spirituale, care este acolo, care vede, aude, se misca, se implica in tot si care invaluie TOT. Deseori caut sa iau legatura si sa ma deschid catre aceasta lume, iar sunt cazuri cand efectiv am experiente metafizice si stiu ca in afara celor prezenti in fata scenei mai exista un auditoriu format din entitati pur spirituale.

- Cum v-ati simtit la Stufstock: 1) pe scena si 2) in afara scenei, pur si simplu?

TEO: Pe scena, ca de obicei, in largul nostru. Sunetul a fost super bun, atat pe scena cat si in fata, si atunci nu poti decat sa te simti bine si sa nu uiti de ce esti acolo. Cat despre timpul liber - relaxare si o baie pe cinste in mare. Cu alte cuvinte - am fost "pe val”… 

D.man: Pe scena cred ca a fost usor de observat pentru toata lumea cum ne-am simtit; in afara ei ne-am distrat de minune, organizarea a fost foarte bine pusa la punct, n-am dus lipsa de nimic si chiar am avut sentimentul ca suntem tratati cu multa atentie, asa cum se cuvine unor artisti;). Vreau sa salut cu aceasta ocazie voluntarii care si-au facut treaba cu multa seriozitate si mult suflet si in special grupul care a avut „grija” de noi – Respect frati si surori!