Ieri, in clubul The King, trupa clujeana de ska core Dance Trauma a sustinut un concert aniversar. Dance Trauma a implinit cinci ani. Cinci ani de concerte, bucurii, premii, dar care au acum un gust amar, traumatizant. Pentru ca vor canta fara Camelia, bassista si vocalista trupei.
Dance Trauma a aparut in 2001, "in plina moda a atentatelor si fightclubbing-urilor". Primele doua concerter au avut loc in Sibiu. Primul la o intalnire a motociclistilor, al doilea - intr-un club, chiar de 11 septembrie. Concertul a inceput chiar atunci cand se prabusise ambele turnuri WTC si atat spectatorii, cat si muzicienii, se uitau la CNN in timpul spectacolului. La sfarsit, baietii au cantat "Wher is my mind" de Pixies (piesa de la sfarsitul lui Fight Club), dar nimeni nu s-a prins.
In 2003, la Festivalul National de creatie "Iuliu Merca", Dance Trauma a luat Premiul Publicului pentru cea mai buna formatie. Dance Trauma "canta despre inertia, despre prostia umana, despre circul metafizic al vietii/mortii, despre PATAFIZICA, o Alter-Nativa la rahatul din portia noastra zilnica de viata".
Fericire agresiva
Dan, "creierul" de la Dance Trauma si membru al teatrului Imago, are 28 de ani, e nascut in Sibiu, a absolvit Facultatea de Filosofie. Inainte de Dance Trauma a cantat in mai multe trupe din Sibiu. Punk cu Project Mayhem, Erendira si Black cu Tristos. La Tristos a fost bassist si dupa fiecare concert era cu mainile pline de sange si cu corzile de la bass rupte.
A format cu Camelia (bass si voce) Dance Trauma pentru ca ea avea o "voce dulce", iar el era "nesarat". Nu au vrut sa fie o simpla trupa de punk, ce canta doar piese pesimiste, ci au creat un stil de SKA balcanic de "fericire agresiva". Concerul de ieri a fost in mare parte "nesarat", caci Camelia nu mai e in Cluj din motive financiare. Dan a fost imbracat in costumul lui Alex din Portocala mecanica.
Actor, regizor si punk-ist
Dan si Camelia fac parte si din trupa de teatru liber Imago, care a implinit anul asta 8 ani. Au jucat in vreo 15 spectacole prin toata tara. In 2002 au fost in Franta unde au jucat "Roscovanul" - o piesa-colaj dupa Matei Visniec si Daniil Harms. Vara asta au fost in Maroc la Festivalul International de Teatru Studentesc: "A fost o atmosfera magica. Erau trupe din toata lumea: nemti, suedezi, spanioli... In penultima zi a festivalului am jucat, foarte relaxati." Dan a primit Premiul pentru cel mai bun spectacol, iar Camelia - Premiul pentru cea mai buna actrita.
Traume froydiene
- Dan, familia ta are vreo legatura cu muzica?
- Da, parintii au fost hippy-oti. Tata a fost folk-ist, a cantat si la Cenaclul Flacara. A facut la un moment dat si un videoclip. La inceput era in prim-plan, apoi imaginea trecea pe un cal care alerga. Era atunci in armata, avea 19 ani. Eu aveam un an si stateam cu mama. Cred ca a fost mai talentat decat mine. Un artist. Eu nu sunt artist - eu vreau sa transmit doar o stare de spirit. Tata s-a chinuit sa nu-i mostenesc darul, dar nu a reusit. Acum nu-i incantat ca fac aceeasi chestie ca si el. Spune ca daca la 28 de ani nu ma vede la TV, fac muzica in zadar. Pentru ca el canta pentru un stadion intreg. Iar eu cant prin cluburi. Nu intelege ca eu fac muzica underground, ca e altceva. Ca sa reusesc sa fac ceva, trebuie sa mi-l ucid in cap pe tata.
- Cand te-ai apucat de muzica?
- De mic zdranganeam la chitarile tatalui, dar abia in clasa 7-a mi-am cumparat o chitara mica. In clasa 8-a, am inceput sa invatam serios chitara cu un prieten. In clasa 12-a stiam chitara la perfectie. Atunci am inteles ca nu doar virtuozitatea conteaza, ci si ceea ce vrei sa spui. Acum am inteles ca de fapt nu vreau sa spun nimic. Ca Ada Milea. Nu ti se pare ca seaman cu Ada Milea? Ascultam in adolescenta muzica buna de la tata, dar si alte prostii. Ascultam si rock si rap. Am fost si singurul depechist din scoala. Ma cautau si rockerii si raperii sa ma bata.
- Cum de ai dat la Filosofie?
- Chiar pana am terminat a XII-a vroiam sa dau la inginerie. Imi placea foarte mult matematica, mergeam la olimiade. Imi placea si logica. Bine, citeam si atunci multa filosofie, in general nihilista. Atunci am hotarat in ultimul moment sa dau la Filosofie, pentru ca matematica e doar o mica parte dintr-un mare sistem. De fapt, filosofia ma face sa fac si muzica si teatru, imi plac lucrurile frumoase.
- Ati luat si premii, sunteti cunoscuti, nu e traumatizant ca tu sa stai acum fara locuinta, pe la prieteni, iar Camelia sa fie fortata sa plece din Cluj, din aceleasi motive?
- Speram sa se intoarca. Pentru ca Dance Trauma e o alta trupa fara ea si pierde din sens. Stii cum e... Arta cere sacrificii. Noi nu putem fi vandabili, pentru ca nu suntem disciplinati. Nu suntem nici destul de cuminti si n-o sa fim. Cea mai comerciala piesa a noastra e E-uri si e un handicap pentru noi. Pentru ca nu mai putem scoate asa ceva
- Cantati in romana, engleza, franceza, japoneza si spaniola. Cat de importante sunt textele si limba pentru voi?
- Cant in limbi pe care nu le stiu. Vreau sa aduc viata pe scena, sunt entertainer, nu doar cantaret. Pentru mine sunt foarte importante cuvintele, nu doar textele. Multi ma intreaba ce legatura are Derrida cu punk-ul. Unii inteleg ce vreau sa spun, altii - nu. Important e ca la concertele noastre transmit o stare. Se distreaza chiar si cocalarii si asta ma bucura. Am sa bag pe situl nostru explicatii la cuvintele din texte, nu la texte. Cuvintele sunt mai importante.
- Crezi ca afara ati avea succes?
- In Slovacia in doua ore am vandut toate cd-urile pe care le aveam. Toata lumea facea pogo. Ei au cultura asta, se distreaza agresiv, dar nu-si fac rau. La noi nu pot face asa ceva, pentru ca lumea se ia la batut pe bune. Punk-erii occidentali se spala, sunt curati si-si folosesc agresivitatea pentru distractie, nu pentru a agresa pe cineva. Eu pledez pentru violenta costructiva, de aia spun intotdeauna: Lasati fetele sa faca pogo! Am fost chemati in Germania pentru un turneu. M-am simtit foarte prost ca nu am putut pleca din cauza lipsei de transport... La nemti e in voga acum ska-ul balcanic.
- Ce planuri de viitor aveti?
- Vrem sa scoatem un album pana la sfarsitul anului. Va contine o perioada de care deja ne-am desprins. Urmatorul album va fi cu ceea ce cantam acum. Si vrem sa iesim cat mai mult afara. Cred ca suntem o trupa prost ambalata. Albumul ne-ar face un "ambalaj" mai atractiv, corespunzator muzicii noastre.
- Ai renunta la teatru pentru muzica?
- Cand am mers cu piesa Dada Love Story in Maroc, am renuntat la cateva concerte pentru teatru. Dar, in general nu exista bariere intre arte... Da, as renunta, pentru ca muzica mea include teatru. Desi si teatrul include muzica... |