Cuvinte de la ALTAR

(Interviu cu Andy GHOST realizat de Alexandru VAKULOVSKI)

Religia - curva cea mare a credintei

Cea mai spectaculoasa trupa trash & hardcore din Romania, care a cantat alaturi de Anathema, Ian Gillan, Uriah Heep, Kreator, Iron Maiden, Sepultura, Iggy Pop, Prodigy etc. a revenit pe scena in 2003 dupa o pauza de patru ani. Pauza a venit din cauza situatiei rock-ului din Romania, dar si pentru ca membrii trupei erau in cautarea lui Dumnezeu. Am stat de vorba cu Andy Ghost, vocalistul trupei, despre ratacirile si trezirea rockerilor de la Altar.

AV: Andy, cand te-ai apucat de muzica?

Andy Ghost: In clasa a IX-a, cand impreuna cu Levi, si Janky Jolt am facut trupa de trash-death Asalt. Am avut un singur afis, cu o mana care iesea din mormant, dar sala de la liceul Sincai a fost plina, toti au fost in delir, s-au spart scaune. Atunci m-am intalnit cu Theo Peter si cu Nimrod, care m-au chemat pe mine si pe Jolt in Altar. Am fost inlocuit cu un prieten mai bun de al lor, dar m-au chemat inapoi mai tarziu. Atunci am insistat sa vina si Levi. Intre timp facusem trupa Certainty. Hitul nostru era Moartea pe strada citeste ziarul, dupa textul lui Dinescu.

- Levi a fost de la inceput baterist?

- El si Jolt erau bateristi, dar nu puteau fi doi intr-o trupa, asa ca Levi a trecut la chitara. La un moment dat nu aveam baterist la Altar, cautam peste tot, dar nici unul nu se potrivea. La o repetitie, Levi, cica din intamplare, s-a asezat la tobe. Am ramas socati cat de bine se potrivea, asa ca l-am reprofilat. Si-a vandut chitara si si-a cumparat tobe.

- De ce v-ati despartit in '99?

- A fost o pauza, nu o destramare. In primul rand situatia rockului a fost dezastruoasa. Apoi, eu, Nimrod si Theo ne-am descoperit latura spirituala, crestina. Am trecut la neo-protestanti si ne-am rebotezat in lacul Tarnita. Viata mea mergea atunci in jos. Prietenii mei de atunci, care nu s-au schimbat, ori au innebunit, ori au ajuns la puscarie... Sinuciderea, nebunia, drogurile, crima si alcoolul - astea erau caile noastre de atunci. Ma duceam la psihiatrie sa vizitez un prieten si mai gaseam langa el inca vreo doi prieteni. Mi-am descoperit atunci gandirea metafizica, cum se spune "m-am umplut cu Duhul Sfant", mi-am format o noua perceptie asupra vietii.

- Cum v-ati luat numele Altar?

- Cautam un nume care sa ne reprezinte. Care sa sune bine si in romana si in engleza. Desi am facut si un album in care textele erau din scripturi, multa lume credea ca suntem satanisti. Tot raul din rock se punea pe seama noastra, pentru ca eram o trupa cunoscuta. La un moment dat niste rockeri din Sibiu au ucis o pisica intr-un ritual satanic, si aia ni s-a atribuit. Noi suntem credinciosi, nu am face lucruri din astea niciodata.

- Esti religios?

- Nu, sunt credicios. Urasc religia. Religia e dusmanul credintei mele. Religia organizata face parte, in mare parte, din entitatea pe care Ioan Evanghelistul o descrie in Apocalipsa ca fiind curva cea mare, care e de fapt dusmanul adevaratei biserici a lui Christos.

- Esti fanatic?

- Fac parte din categoria oamenilor care au iesit din religie pentru a gasi credinta.

- Faptul ca aveti numele Altar, nu e o erezie?

- Noi nu aducem blasfemii, dimpotriva, transmitem mesajul lui Dumnezeu, al dragostei, al schimbarii. S-au mai intamplat si lucruri ciudate, cand am fost prost intelesi. M-am trezit cu rock-eri ingenuncheati care mi-au pupat mana, desi eu incercam sa le spun ca sunt la fel ca ei, ca nu trebuie sa ma idolatrizeze. Tot ce am facut eu e legat de credinta, chiar si trupa Shekinah a fost prevestita de un proroc. El mi-a spus ca voi face o trupa cu care voi transmite tridimensional indemnul lui Dumnezeu. Am revenit la Altar pentru ca stiam ca nu am spus tot cu acesti oameni si pentru ca am avut o viziune cu Altar la MTV. Inainte de despartire nu am aparut niciodata la MTV.

- De ce nu aveti acum nici un impresar?

- Pentru ca majoritatea sunt doar o droaie de smecheri. Sunt niste tantalai, papa-lapte, imbecili, amatori si copii in industria muzicala. Nu am gasit pe cineva care ne-ar reprezenta mai bine decat noi.

- Ce e mai important pentru voi, mesajul sau muzica?

- Cred ca mesajul este puncul forte, dar fara muzica el n-ar fi ajuns la oameni. In afara muzicii si a mesajului la concertele Altar se creeaza un fel de magie, o vibratie intre noi si public.

- Nu ati avut probleme cu biserica?

- Nu, pentru ca suntem la limita acceptabilului. Credinciosii ne multumesc pentru ca ducem credinta in cluburi pline de fum.

- Cum vezi tu biserica?

- E o institutie ineficienta. Dar respect oamenii credinciosi din ea. Sunt oameni credinciosi in toate religiile. Trebuie sa intelegem ca mohamedanii nu-s satanisti, ca nu doar perceptia noastra e adevarata. Dumnezeu vorbeste fiecaruia in limba lui.

- Sunteti niste preoti crestini ai rock-ului romanesc?

- Preoti? (rade) Da, preoti suntem. Crestini... e discutabil. Acum eu nu ma mai consider crestin, chiar si crestinismul ma limiteaza, pentru ca nu mai are mesajul initial. Eu am o perceptie universala asupra credintei, Dumnezeu nu e o religie, e mult mai liber. La inceput am crezut ca o sa ma fac misionar, dar acum consider crestinismul doar o baza pe care imi construiesc propria viziune asupra Divinitatii.

- Ce proiecte aveti?

- Vom scoate doua clipuri, la piesele La noi si Protest. Avem de gand sa lansam la sfarsitul anului un DVD cu tot ce inseamna Altar - muzica, versuri, fotografii, video, articole. Anul viitor vrem sa invadam piata internationala, lucram acum la noile piese in engleza si le reactualizam pe cele vechi. Intre timp cantam in continuare fara pauze prin orasele din Romania.