Mihail VAKULOVSKI

Nascut in URSS (apropo, in anii ’70)

„Nascut in URSS” (Editura Polirom, 2006) este cartea de debut a lui Vasile Ernu, basarabean nascut in URSS care a absolvit filosofia la Cluj. Initial „Nascut in URSS” era „Nascuti in URSS” si trebuia sa fie un volum scris de mai multi scriitori si artisti nascuti in URSS, printre care si eu, dar Vasile Ernu n-a prea fost ajutat de cei cu care vroia sa-si duca la bun sfirsit proiectul si a simtit ca poate sa-l realizeze singur, mai ales ca gindise indelung & detaliat despre ce, cum trebuie sa devina si ce trebuie sa contina volumul.

„Nascut in URSS” este o carte de istorie recenta scrisa cu penita (totusi, fiind vorba despre URSS) unui mare scriitor, a unui scriitor ratat. Vasile Ernu este criticul/teoreticianul despre care scria George Calinescu, „criticul” sau „teoreticianul” care scrie atit de bine pentru ca s-a ratat ca scriitor. „Nascut in URSS” e o carte scrisa impecabil, o carte de filosofie istorica si culturala care chiar se citeste ca o foarte buna carte de proza. Citind-o, mi-am amintit – ca structura - de volumul de proza scurta al lui Vladimir Sorokin, „Dimineata lunetistului” si - ca stil si ca placerea scriiturii-lecturii - de „Moskva-Petushki”, romanul lui Venichka Erofeev, mai ales in capitolele despre ce bea cetateanul sovietic (nu incercati retetele acasa, ca am auzit ca unii deja au transformat cartea in carte de... bauturi, pazea!).

Vasile Ernu gindeste si traieste aceasta carte de cind a parasit URSS-ul (pentru ca s-a desfiintat, a disparut, s-a prabusit, nu inainte de destramare, cum spune Sorin Antohi in postfata), din 1990, poate ca si de aceea rezultatul este atit de bine realizat. Iata despre ce si de ce scrie Vasile Ernu in „Nascut in URSS”: “Am fost martorul unuia dintre cele mai utopice proiecte ale omenirii, am fost martorul unui proiect neterminat si am vazut gloria si caderea acestei utopii. Despre ea voi incerca sa povestesc cite ceva. Toate lucrurile scrise aici sint povestite dintr-o dubla experienta, care nu este neaparat singulara. E vorba, pe de o parte, de o experienta directa, a cetateanului care a locuit in spatiul sovietic, iar de cealalta, de o experienta livresca, mediata cultural. Impreuna m-au definit ca pe un produs made in URSS. Este aproape imposibil sa le deosebesc. Povestesc in acelasi timp, din perspectiva unui homo sovieticus, un produs al acestei tari si culturi. Si imi propun sa nu apelez direct la instrumentarul intelectual achizitionat mai tirziu. Ceea ce incerc sa fac este un fel de arheologie a vietii de zi cu zi a Uniunii Sovietice, ca o metafora a culturii si civilizatiei sovietice. Textul ce urmeaza, scris in maniera unui „gen eretic”, incearca sa sintetizeze teme, eroi, situatii, amintiri, lucruri si cuvinte cheie sub forma unor texte-piese de puzzle. Desi fiecare piesa-text poate fi citita separat, intregul nu poate fi vazut decit montind piesa cu piesa. Acest ansamblu nu are pretentia de a construi o imagine exhaustiva, obiectiva si exacta a ceea ce a fost cultura sovietica. Este o arheologie subiectiva, personala care vrea sa dea doar contururi, starea de spirit, modul de a gindi si vorbi al unei culturi, sa creioneze mentalitatea culturala sovietica. Aceasta arheologie nu propune o cheie de intelegere, o judecata morala sau valorica, ci doar induce o familiarizare care ne poate ajuta, pe toti, sa intelegem mai bine ce a fost Uniunea Sovietica si ce inseamna lipsa ei”.

Cartea este compusa din capitolele: 0. Nascut in URSS. In loc de introducere, 1. Pionieri forever, 2. Prima mea pereche de djinsi, 3. Vacanta, tabara draga, 4. Jvacika, 5. Buratino, Habarnam, Ariciul in ceata..., sau bunele, blindele vremuri, 6. Cum va dati seama daca cineva este nascut in anii ’70, in URSS, 7. Eroii vremurilor noastre, 8. Komunalka (I), 9. Steclopunct sau ce poti face cu 1 rubla?, 10. Stirlitz, un James Bond scovietic, 11. Ulianov, Lenin sau pur si simplu Ilici, 12. Jawa, 13. Amanta revolutionarului, 14. Sex in URSS (I), 15. Fanny Kaplan, 16. Scoala, educatie politica si alte preocupari, 17. 12 aprilie 1961: Poehali, 18. Reclama versus Propaganda in URSS, 19. Stiliaga, 20. Ce bea cetateanul sovietic? (I), 21. Anii ’80: mars triumfal, mars funebru, 22. Pavel Korciaghin sau de ce l-am iubit pe Buharin, 23. KVN sau despre clubul celor veseli si ingeniosi, 24. Gorbaciov, un Gensek neobisnuit care cinta Perestroika, 25. Ukazul antialcoolic, 26. Ce bea cetateanul sovietic? (II), 27. Sah Mat(i), 28. Ciapaiev, 29. Mosfilm, 30. Aventura sovietica a obiectelor, 31. Prezervativul sovietic, 32. Sex in URSS (II), 33. Lectia de geografie, 34. Dansul in URSS, 35. Muzica de zi cu zi si rockul sovietic, 36. Dezghetul vesel al lui Hrusciov, 37. Oda tualetului Sovietic, 38. Stiinta sovietica intre ouale fatale si inima de ciine, 39. 9 mai, Ziua Victoriei, 40. Maiovka e mai mult decit 1 Mai, 41. Homucus, politruci, dizidenti si intelighentia, 42. Arlionok & Zarnita si alte distractii, 43. De la kuhne la oceredi, 44. Problema evreiasca sovietica, 45. Bancul sovietic, cel mai bun banc din lume,. 46. Fraze inaripate, 47. Ostap Bender, eroul meu preferat, 48. Komunalka (II), 49. Kremlinologii, 50. Puci, 51. Ce-i de facut? si 52. P.S.. Cartea mai are o postfata de Sorin Antohi ("Nostalgii sovietice"), un CV al URSS-ului foarte util si o nota asupra editiei in care autorul se explica si multumeste celor care l-au sustinut sau l-au ajutat.

Doar citind titlurile acestor capitole un fost cetatean al URSS deja e chinuit de nenumarate amintiri, care-l umplu de tristete si veselie in acelasi timp, o stare pur sovietica, rar intilnita (ca sa nu zic neintilnita) la un nesovietic.

Motoul acestei carti este un slogan scris de poetul Vladimir Maiakovski, doua versuri ultracunoscute de orice cetatean ex-sovietic: „Priviti, minunati-va, / Sint cetatean al Uniunii Sovietice”, in original - “Citaite, zaviduite, / Ia grajdanin Sovetskogo soiuza”, unde “zaviduite” e “invidiati-ma”, nu “minunati-va”, cum a tradus probabil ca Vasile Ernu.

Prin CV-ul URSS-ului Vasile Ernu ii da „fata umana”, umanizeaza tara despre care scrie si isi aminteste, tara in care s-a nascut si fata de care nu are cum sa fie indiferent, tara in care te nasti fiind ca parintii – nu poti sa-i alegi. Din acest Curiculum Vitae putem observa ca o tara este ca un om, istoria ei e ca si biografia unui om – se naste, traieste si moare. Desi teoria lui Vasile Ernu din aceasta care este ca utopia URSS n-a murit, ci doar si-a luat o pauza, URSS-ul ne mai poate face o reprezentare-demonstratie existentiala foarte importanta pentru umanitate – daca exista viata de apoi. Teoriile religioase (daca le putem numi asa, le putem numi insa filosofice, o filosofie a realismului stiintific) din timpul URSS excludeau asa ceva, insa. Noi, oamenii, indiferent de religie sau chiar atei, in adincul sufletului tot speram sa mai fie ceva dupa... moarte, altfel parca degeaba traiesti.

Pe linga fascinatia scriiturii cartea este deosebit de valoroasa si din alte cauze. Vasile Ernu nu este doar omul care scrie, un istoric-teoretician-filosof-scriitor, ci omul care a trait (si mai traieste) ceea despre ce scrie, omul care a studiat si a gindit ce a trait-traieste si stie la perfectie despre ce scrie, un martor activ si atent care reuseste sa-si reaminteasca perfect si sa re-creeze atmosfera sovietica, nu dintr-o nostalgie traditionala, ci printr-o nostalgie analitico-filosofica. Si toate astea sint reusite de Vasile Ernu prin toate lucrurile, starile, faptele, situatiile descrise in carte, care caracterizeaza cu multa exactitate acel loc si acel timp si acea stare care este/a fost Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, din care a facut parte si Moldova din partea estica a Prutului (vedeti titlurile capitolelor).

„Nascut in URSS” este o carte foarte importanta pentru istoria recenta, care trebuie tradusa imediat in cit mai multe limbi si care merita o prefata scrisa de un Mihail Gorbaciov, sa zicem, daca Vladimir Ilici Lenin tot s-a lasat de scris, si o postfata de Vladimir Bukovski, de exemplu, sau mai degraba de un tinar istoric sociolog nascut in URSS, cum e Vasile Ernu.

„Nascut in URSS” ma impune sa-i prevad lui Vasile Ernu un viitor luminos, pentru ca debutul sau este unul care trimite la inceputul carierei lui Iura Gagarin, speranta noastra fiind ca in continuare Vasile Ernu sa aleaga, ca si Vladimir Ilici, alta cale (caci primul cosmonaut a sfirsit-o... inexplicabil), iar voua va doresc, ca de obicei, lectura placuta. Poehali!