|
Prefata la Balustrada
In volumul de versuri Ana are mere din 1997 am inclus un imn inchinat unei balustrade, scris cu zece ani in urma, cind inca nu eram sigur pe vocatia mea poetica, dar simteam nevoia sa scriu pur si simplu. Dupa aproape doua decenii de la prima varianta a textului, il reiau acum, il mai slefuiesc un pic si li-l dedic tuturor tiukistilor.
Era vorba de Balustrada comunista generica; de icoana tuturor balusatradelor din toate blocurile nou construite in anii ‘80, acele dire fragile si strimbe care invioreaza cu verzuiul sau albastruiul lor plastifiat peisajul tern si morocanos. O culoare prea stridenta ca sa nu iasa in evidenta in cuibarul lumpenproletar. O forma prea bizara ca sa nu-ti atraga atentia.
O forma de semnalizare? De calauzire?
O opera de arta? Sau un monument al naturii?
O expresie a negarii, asemeni unei barierei?
Un semn al destinului negat, al viitorului barat? Al ratarii care imi era prescrisa inca din anii fragezi ai sperantelor?
Am strins Balustrada in mina, ca sa ma sprijin. Era fragila si se clatina. Vertijul a fost si mai mare. A trebuit sa ma apuc bine.
Mi-am asumat Balustrada. Apoi i-am dedicat un imn.
Balustrada
Un cablu izolat tisnind din perete –
statuie fara soclu a lumii concrete;
o incapere in care, tremurind, se strecoara
prin ceata ferestrei lumina de-afara
mirosind a carbid; in spate cada
plina de cioburi si, de cum dai coltul, balustrada.
Nimic nu-ti provoaca simturile mai mult decit aceste
benzi de material plastic verzui tesite peste
fragila bara-ngusta de fier:
cine-o apuca simte ca totu-i efemer...
Se-avinta-n lungul scarii sau curma vreo terasa -
nu stii; cum nu stii unde: pe santier? acasa?
Bucurestean, deci apatrid, se cade
sa-nalt un imn acestei balustrade,
acestei dire ce-mi domina constientul
cum mi s-a spus ca numai sentimentul
de patrie o face; barierei celei care
mi-a-nchis de la-nceput orice carare;
semnului strimb ce m-a stigmatizat cum fierul
incins inseamna pe spinare mielul;
un imn si-acestui spatiu de-nceput sau de capat
in care cine intra nu stie de mai scapa. |
