Vlad BOLOCAN Prezente romanesti in ziarul Universitatii de Stat de la Chisinau

Fiind student, in anul 2, al Facultatii de Jurnalism de la Chisinau, timp de un an, am colaborat la ziarul universitar, alaturi de alti patru colegi de serie. Aveam redactia in fostul studio al postului de radio Unda Libera, pe acelasi etaj cu facultatea. In a doua parte a anului eram deja, cu totii, plictisiti de formatul ziarului si de schimbarile aproape nule pe care le aduseseram. Luaram decizia sa revolutionam ziarul. Atit ca aspect grafic, cit si din punct de vedere al continutului. Asta ne-a facut sa venim cu tot felul de idei inovatoare, dar si de reciclare a unor modele retro. Intr-o zi, doi dintre colegii mei, au aparut la redactie cu teancurile ziarului universitar din primii ani de aparitie, pe care le gasisera la biblioteca. Le-au abandonat la scurt timp, pentru ca iluziile le fusesera inselate. Ziarele nu comportau prea multa originalitate. Ceea ce m-a facut pe mine sa le rasfoiesc a fost mai intii curiozitatea, iar mai apoi cursul de Istoria Presei, pentru care aveam de scris un referat. In primele numere ale ziarului n-am gasit nici un material care sa-mi atraga atentia. Apoi, incetul cu incetul, au aparut poezioare si texte naive, de o valoare modesta. Dupa inca o vreme am inceput sa descopar texte tot mai interesante, semnate de oameni astazi consacrati. Tema referatului s-a impus de la sine: prezente romanesti in ziarul universitar.

Ma gindeam sa fac un referat tehnic si concis, care sa nu depaseasca limitele unei treceri in revista. In mare, asta s-a si intimplat. Totusi, m-au impresionat citeva texte semnate de Vasile Badiu. Cind le-am citit, initial, n-am stiut ce sa cred: tupeu sau lipsa de ratiune? Era clar ca nimeni din redactie, in perioada respectiva, sau aproape nimeni, nu cunostea romana. Altfel nu-mi explicam cum de era posibil sa scrii, in anii 1950, despre exaltari sentimentale in timpul unor concerte de muzica populara si sa apostrofezi proasta valorificare a dramaturgiei clasice romanesti la Teatrul de Stat (Teatrul National) din Chisinau.

Din cite se pare, ziarul universitar a aparut la cinci ani dupa fondarea universitatii, adica in 1951 toamna. Din pacate, numerele anului 1951 nu s-au pastrat in arhivele universitare, din care motiv vom lua in vizor editiile publicatiei incepind cu 1952.

Anul 1952

Primele materiale legate de cultura romaneasca, scrise in rusa totusi, apar in editia din 2 februarie. E vorba de 2 articole despre o expeditie folclorica din vara precedenta. Autorul Tofan vorbeste despre cei doi coordonatori ai expeditiei (Cojuhari si Chirosco), profesori la catedra de filologie. Tot aici intilnim primele cuvinte in romana (un fragment dintr-un cintec folcloric cules de la un oarecare Danila Turcan, in timpul expeditiei):

Neagra-i apa pe pirau
Da mai negru-i traiul meu

Peste aproape un an, pe 31 decembrie apare poezia Glasul studentului, compusa de S. Cibotaru. Este prima prezenta pe deplin romaneasca pe care o intilnim. Partea proasta e ca poezia reprezinta o glorificare banala a caii luminoase.

Anul 1953

In 1953, primul material in romana apare la 20 martie - poezia intitulata Nemurire, compusa de V. Filip cu ocazia mortii lui Stalin.

Pe 1 mai Filip revine cu o alta poezie: Mii de tovarasi. Peste alte patru luni, pe 1 septembrie, este publicata poezia Universitatii, de Vasilii Mazepa.

Un articol de o mai mare seriozitate e publicat in 20 noiembrie, din pacate in rusa. Articolul ocupa o treime din paginia si se intituleaza O carte de valoare despre Alecu Russo. Se vorbeste de aparitia cartii Viziuni socio-politice si critico-literare ale lui Alecu Russo, publicata si ea in rusa. Autorii cartii, P. Covceagov si V. Coroban abordeaza si chiar interpreteaza activitatea lui Alecu Russo de pe pozitii marxiste. Autorul articolului, S. Cibotaru, referindu-se la carte, se arata usor indignat spunind: „...de ce nu s-a vorbit de Alecu Russo in corelatie cu Balcescu, Alecsandri s.a.?” In incheierea articolului Cibotaru constata totusi: „Cartea e un bun inceput de studiere si analiza a literaturii clasice moldovenesti, de creare a monografiilor lui Negruzzi, Stamati, Russo, Donici, Creanga, Eminescu, Alecsandri, Mateevici.”

Ultimul material romanesc din 1953 apare in 27 noiembrie. Titlul articolului este Lucru asupra materialelor expeditiei si il are ca autor pe F.Cojuhari (conducatorul expeditiei), unul dintre profesorii mentionati in materialele similare din 2 februarie 1952.

Anul 1954

In 26 februarie apar incercarile unui nou autor de versuri si anume A. Blanovschi: poezia Sa vii tovarase la noi!

In 12 martie A. Apostu semneaza articolul Pentru pace, pentru comunism!

In 26 martie se publica materialul lui T. Galescu La sectia moldoveneasca, insotit de o fotografie. Se povesteste despre o conferinta stiintifica. Sint comentate subiectele lucrarilor prezentate: parerile lui Alecu Russo despre despre limba; proverbele si zicatorile in „Istoria ieroglifica” de Dimitrie Cantemir; despre expresiile frazeologice in creatia lui Ion Creanga.

In 2 aprilie il intilnim din nou pe Vitalie Filip cu Dimineata la Nistru si Prietenul.

In 9 aprilie apare O culegere de povesti moldovenesti, articol de M. Bradu, in care se vorbeste despre o sedinta de la Uniunea Scriitorilor. Sedinta se tinuse cu ocazia lansarii de Gh. Botezatu a unei culegeri de povesti. Se mentioneaza citeva interventii apartinind lui Meniuc, Ponomari, Lupan.

Tot M. Bradu revine in editia din 16 apilie cu Prima zi de aparare a lucratorilor de diploma (probabil greseala de tipar, corect: Prima zi de aparare a lucrarilor de diploma, not.aut.). Se mentioneaza faptul ca prima nota de „5” (cea mai mare posibil) a luat-o Gh. Botezatu, cu Povestile fantastice moldovenesti. O alta prezenta romaneasca din aceeasi editie este schita in trei secvente a lui Vladimir Besleaga Cale luminoasa. Protagonistul schitei, Vania Cibotaru, mediteaza asupra vietii sale anterioare si a celei de student in ultimul an de facultate. Tot aici e publicata si o lucrare stiintifica despre influenta turceasca asupra limbii romane, in regiunile moldovenesti. Titlul lucrarii este Asimilatorii turci si limba moldoveneasca, iar autor este V. Marin.

In editia din saptamina urmatoare (23 aprilie), in Rezultate bune, se abordeaza, din nou, tema lucrarilor de diploma. Sint mentionati S. Cibotaru, Sirghi, Brigalda.

In 1 mai V. Filip publica poezia Mi-i drag.

In 7 mai sint publicate doua materiale. Primul - o scurta relatare de R. Nicolae: Sedinta cercului lingvistic. Textul se refera la un referat de-al lui A. Ciobanu despre istoria gradelor de comparatie la adjectivele din limba romana. Tot aici gasim si niste versuri: Ti-aduci aminte de V. Ciocirlan si o poezie fara titlu de Vitalie Filip.

O noua schita, cu subiectul plasat in sala de lecturi, apare in 14 mai: Petre...maturi..., autor - V. Zbirciog.

In 21 mai, A. Blanovschi publica materialul O serata literara, reflectind o intilnire a unui grup de studenti cu un grup de scriitori (Bucov, Deleanu, Istru, Barschi, Ponomari).

V. Buzuleanu, proaspat absolvent al Universitatii, este autorul articolului din 18 iunie Veniti la noi! In articol sint formulate indemnuri, adresate tinerilor, de a veni la universitate.

Urmatorul material in romana, schita lui A. Ciobanu - Intiiul sunet, apare in prima editie a ziarului din noul an de invatamint 1954-1955.

Un subiect stiintific este abordat de N. Raevschi in textul Calea spre tinta, aparut in 10 septembrie. Articolul se refera la un studiu al aceluiasi autor, despre radacinile de origine latina din limba romana, studiu realizat in baza unor texte vechi.

O saptamina mai tirziu, V. Gatiuc publica articolul Prietenul norodului moldovenesc, dedicat aniversarii a 90 de ani de la nasterea lui M. M. Cotiubinschi – scriitor ukrainean.

V. Filip revine cu poezia O facla de nadejde in 7 noiembrie.

In 17 decembrie, dupa o pauza de mai bine de o luna, in ziarul universitar apar citeva materiale. Mentionam mai intii poeziile. A. Blanovschi publica Drumul meu, V. Filip – Miini de aur, E. Damian – O zis, A. Cibotaru – Foita. V. Besleaga publica schita Ginsacul. Protagonistul schitei, un tinar poet, colaborator la ziarul universitar, trece mai intii pe la redactie, dupa care merge in sala de lecturi, unde isi propune sa compuna niste versuri. In incercarea de a gasi o rima pentru cuvintul gisca, il rosteste de mai multe ori. O fata din apropiere se crede vizata si-l numeste ginsac.

Anul 1955

Primul material din 1955 apare in 7 ianuarie. Pe a doua pagina a editiei apare poza, recent executatului, bust al lui Mihai Eminescu. Poza e insotita de un comentariu in rusa. Iata cum incepe comentariul: „Steaua de dimineata a poeziei este numit Mihai Eminescu – clasicul poeziei moldovenesti si romanesti.” In aceeasi editie gasim si o relatare (tot in rusa) despre o seara dedicata lui Ion Creanga. In continuarea temei, V. Badiu vine cu articolul O traducere din Creanga. Articolul abordeaza traducerile in rusa din Ion Creanga si se refera, in special, la traducerea zicatorilor, proverbelor si expresiilor frazeologice.

Continuitatea temei eminesciene este asigurata de A. Ciobanu, in 14 ianuarie, prin publicarea articolului Arma poetului (Despre „Scrisorile lui Eminescu”).

In 11 februarie S. Malachi realizeaza niste concluzii academice in Totalurile semestrului.

In 25 februarie manifestarea sistemului politic devine pregnanta in O intilnire cu scriitorii de Vl. Chiriacov: se vorbeste despre o intilnire propagandistica intre citiva scriitori si un grup de alegatori dintr-un sector nr.1. In aceeasi editie gasim patru epigrame si o poezie. Trei epigrame sint semnate de A. Tecuci, una de D. Russu, iar poezia apartine lui Vladimir Stefaniuc si se intituleaza Ochii negri.

In editia din 18 martie se relateaza despre o intilnire dintre doua grupuri de studenti de la doua institutii. Materialul e semnat de F. Topa si poarta titlul Serata studenteasca. Din textul relatarii desprindem atmosfera birocratica si oficioasa din timpul intilnirii studentilor de la Universitatea de Stat si Institutul Pedagogic. Aflam din text ca in timpul seratei literare s-au tinut discursuri, s-a cintat si au recitat din propria creatie Cibotaru, Blanovshi, Popa, Crijanovschi. In aceeasi editie se publica poezia lui Blanovschi Strofe lirice.

Pe 25 martie Arhip Cibotaru (publicat, pentru prima data, complet) vine cu poezia Graba strica treaba. Arhip Cibotaru e prezent in paginile ziarului si pe 1 mai, cu poezia Castanul intinerit.

Peste aproape o luna de la ultima prezenta romaneasca din ziarul universitar, apare materialul Spre noi inaltimi. Autorul este Vitalie Filip – in sfirsit absolvent al universitatii. Faptul ca e absolvent il desprindem chiar din material, care este, in esenta, o schita autobiografica.

In urmatorul an de studii, pe 16 septembrie, il gasim, cu satisfactie, in paginile ziarului pe V. Badiu. In articolul Culegind folclor... Badiu povesteste despre eforturile sale de a colecta folclor, in timpul verii, in satul sau de bastina, in cadrul expeditiei folclorice a Academiei de Stiinte.

Badiu reapare pe 30 septembrie, cu Interes pentru „Pastelurile” lui V.Alecsandri. Se vorbeste despre referatul Pastelurile lui Vasile Alecsandri, de A. Cibotaru, prezentat la o sedinta a cercului stiintific de literatura si folclor.

In 14 octombrie se publica scrisoarea la redactie Multumesc, universitate! a luiV. Buzuleanu – absolvent al universitatii, la moment - invatator la Glodeni. Cu ocazia implinirii a zece ani de la fondarea universitatii, Buzuleanu isi exprima satisfactia si multumirea pentru studiile obtinute. Tot aici gasim schita Raspuns la chemare semnata de V. Jacota si V. Chiriacov. Pentru ca mijlocul lunii octombrie era acea parte a toamnei cind studentii plecau la munci agricole, schita povesteste despre un grup de studenti aflati la ajutor, intr-o localitate rurala.

Pe 7 noiembrie Elena Damian publica poeziile Mama si Cintic.

Pagina a patra a editiei din 18 noiembrie reprezinta unul dintre acele momente despre care am vorbit la inceput. Pagina e dedicata scriitorului Vasile Alecsandri, cu ocazia implinirii a 65 de ani din ziua mortii. Pagina contine o schita grafica a chipului poetului si o serie de materiale. Articolul principal e semnat de Badiu, se intituleaza Vasile Alecsandri si folclorul nostru si are ca subiecte aspectele folclorice din activitatea lui Alecsandri, colaborarile sale cu alte personalitati ale vremii s.a. Vl. Chiriacov semneaza materialul Seara comemorativa a lui Vasile Alecsandri, in care face trimiteri la carti de critica literara din dreapta Prutului (Romanii si poezia lor publicata in 1849 si Poezii populare publicata in 1852). De remarcat sint si poeziile selectate pentru pagina comemorativa: Adio Moldovei si un fragment din Oda ostasilor romani. Interesanta este si prezenta poeziilor Doina si Cintecul razesilor, in traducere ruseasca.

Ultima prezenta romaneasca a anului 1955 este poezia Universitatii de Petrea Zadneprov, din 8 decembrie.

Anul 1956

In editia din 13 ianuarie iese de sub tipar articolul Moio mnenie (Opinia mea) de V. Badiu, despre care aflam ca e student in anul II al sectiei moldovenesti (sectia romana not. aut.). Punctul de pornire al articolului il constituie rapoartele unor profesori cu privire la atitudinea studentilor fata de stiinta. Dupa parerea lui Badiu, studentii se ocupa de lucruri minore, ce nu au de a face cu materia pe care o studiaza. Autorul crede ca de vina este programul academic supraincarcat. Badiu este ingrijorat si de faptul ca multi studenti de la facultate nu se intereseaza de giuvaierele nationale (doine, balade, legende), letopisetele vechi de la care adie spiritul de lupta al poporului moldovean pentru independenta, nu tin cont de ideile social-politice, lingvistice ale eminentilor ginditori A. Russo si M. Kogalniceanu, creatiilor patriotice a lui V. Alecsandri s.a., sint indiferenti fata de aspectele limbii moderne, dialectologiei.

In 2 martie Badiu pare satisfacut de o anumita schimbare de situatie. In Nehojenimi tropami (Pe carari neumblate), acesta comenteaza pe marginea tematicilor cercurilor stiintifice de la catedra limbii si literaturii moldovenesti (romane not. aut.). Badiu vorbeste despre dragostea studentilor fata de specialitatea aleasa, numind remarcabil faptul ca studentii pornesc pe carari neumblate. Se face referinta la interesul citorva studenti fata de clasicii literaturii, interes manifestat printr-o serie de referate. Sint mentionati citiva studenti si temele referatelor acestora: A. Cibotaru an. IV – Pastelurile lui V. Alecsandri; G. Malarciuc an. V – Nuvelele istorice ale lui M. Sadoveanu; M. Barba – Limba si stilul nuvelei istorice „Alexandru Lapusneanu a lui Constantin Negruzzi”.

Desi primul material al anului, scris in romana, apare abia in martie, acesta impresioneaza prin mesaj. Articolul aparut pe 23 martie 1956 se intituleaza Primul pas si e semnat de acelasi V. Badiu. Primul pas se refera la spectacolul, recent pus in scena, Sinziana si Pepelea, dupa Vasile Alecsandri. Iata cum incepe articolul: Alecu Russo a spus ca „Fara trecut societatile sint schioape”, dupa care: ...stagnarea dramaturgiei moldovenesti se datoreste neglijarii traditiilor. Asadar, in 1956, Badiu avea curajul sa vorbeasca despre o stagnare a dramaturgiei. Momentul culminant al textului vine in continuare: In impreunarea celor doi tineri, Sinziana si Pepelea, parca se eternizeaza Unirea neamului nostru, dezbinat de vitregia istoriei, cauza pe care Vasile Alecsandri o pledase cu atita caldura si pasiune in „Hora unirii”, „Hora Ardealului”, „Cinel-cinel” s.a. Mai departe, se comenteaza desfasurarea spectacolului, distributia, decorul, jocul actorilor. In final, Badiu, mentioneaza o serie de alte piese care isi asteapta rindul. Piese ca Despot-Voda, Fintina Blanduziei, O scrisoare pierduta, Apus de soare si multe alte alte giuvaiere din patrimoniul repertoriului national.

Urmatorul articol legat de identitatea romaneasca din Republica Moldova apare in 22 iunie si se intituleaza Grozovan. Este vorba de un comentariu (in rusa) despre haiducii din Moldova.

Ne intilnim, din nou, cu Badiu pe 28 septembrie 1956, cind ziarul universitar isi schimbase deja de 3 saptamini denumirea din Stalinets in Kishiniovschy Universitet (Universitatea din Chisinau). Badiu vorbeste despre ziarul de perete al Facultatii de Litere, care se numeste Glasuri tinere, de unde si titlul materialului. Aflam ca ziarul de perete este rezultatul activitatii cercului literar, ai carui colaboratori sint A. Blanovschi, A. Cibotaru, L. Damian. Mai aflam ca in Glasuri tinere se publica versuri si proza uneori la un nivel artistic mai inalt, alte ori stingace, dar intotdeauna calde sincere, dictate de o inima tinara.

In 16 noiembrie 1956, Badiu publica articolul Florile fratiei, cu subtitlul Interpreti de muzica populara la Chisinau. Articolul relateaza evoluarea unui ansamblu de muzica populara din dreapta Prutului la Filarmonica de Stat. Sentimentele de satisfactie si exaltare ale autorului domina relatarea. Se comenteaza pitorescul costumelor nationale, care parca intruchipeaza frumusetea plaiurilor romanesti. Sint mentionate numele lui Enescu, ale carui cintece au deschis seara si vocea Mariei Lataretu (!). In final Badiu vorbeste despre un moment mai deosebit si emotionant din concert: Lui N. Predescu (unul dintre artisti not.aut.) ii veni frumoasa idee sa imparta cite o floare si spectatorilor.

In editia din 23 noiembrie apar versurile si notele sirbei Mindro, pentru ochii tai, cu versurile compuse de Arhip Cibotaru si muzica de Alexandru Ranga. E prima aparitie de acest gen si banuim ca este si prima colaborare dintre cei doi. In acelasi numar gasim un anunt al redactiei Glasuri tinere. Anuntul se refera la un concurs de poezie, in cadrul rubricii Pentru festival. Se mai publica si poeziile Soldatul de Liviu Damian, La straja de A. Blanovschi si Flacauan cu ochi de para de Eliza Cracan. Alte doua poezii de Axentie Blanovschi apar pe 7 decembrie: Mamei si Cintec. Ultima poarta mentiunea pentru festival.

In 14 decembrie, in cadrul rubricii Versuri scurte, apar trei catrene semnate de Al. Donos: Refuzul, Iarna, Amurgul.

Referinte bibliografice:
Editiile ziarului Stalinets, ulterior Kishiniovschy Universitet.